SUA varsă informaţii despre caracatiţa corupţiei controlată de Putin

După anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, pentru prima oară în peste un deceniu, Putin începe să fie una din ţintele SUA. Washington Free Beacon a publicat recent un articol cu date despre persoanele şi entităţile aflate pe lista de sancţiuni a SUA, şi modul în care acestea sunt legate la reţeaua de putere şi corupţie patronată de Vladimir Putin.

Actele de corupţie ale preşedintelui rus Vladimir Putin şi ale membrilor din executivul de la Kremlin i-au adus lui Putin, cât şi celor din cercul său intim, fonduri ilicite în valoare de zeci de miliarde de dolari, conform unor anchete desfăşurate de Trezoreria americană şi nu numai.

Se estimează că Putin a strâns o avere de cel puţin 28 de miliarde de dolari numai prin mita primită în urma proiectelor pe care le-a coordonat, precum Jocurile Olimpice de la Soci, a pachetelor de acţiuni deţinute în conglomeratele de imobiliare şi energie ruseşti cât şi din mita primită din partea asociaţilor săi începând cu anii 1990.

Corupţia profundă impusă de Putin şi de cercul său intim este omniprezentă şi reprezintă o parte normală a afacerilor conduse sub regimul său autoritar.

În trecut, administraţia Obama a impus o politică strictă care interzicea relatările critice cu privire la cercul politic, informaţional şi de implementare a legii de la Kremlin, ca parte a politicii sale falimentare de ”resetare” a relaţiei Statelor Unite cu Rusia.

Anexarea Crimeei, ameninţarea militară împotriva Ucrainei precum şi deschiderea de către China, a unui alt front de conflict în Asia a determinat Washingtonul să lanseze o campanie limitată de sancţiuni financiare, care ţintesc interesele financiare directe ale lui Putin.

Trezoreria Statelor Unite a impus pe 20 martie o serie de sancţiuni financiare pentru 16 oficiali ruşi asociaţi cu reţeaua de crimă organizată a lui Putin, cât şi împotriva Băncii Rossiya - instituţia financiară folosită de Putin şi acoliţii săi pentru spălarea de bani şi afaceri.

Caracatiţa corupţiei lui Putin se manifestă printr-o reţea de asociaţi, în mare parte foşti oficiali ai poliţiei politice - KGB - la fel ca şi Putin. Reţeaua de crimă organizată a acestora s-a extins enorm după venirea la putere a lui Putin.

”Corupţia a încetat să mai fie o problemă în Rusia; a devenit un sistem. Este o metastază care a paralizat viaţa socială şi economică a ţării. Cifra anuală a pagubelor provocate de corupţia din Rusia se ridică acum la 300 de miliarde de dolari”, au transmis mai multe figuri ai opoziţiei din Rusia în 2011.

Fostul adjunct al premierului Rusiei, Boris Nemtsov, unul din autorul raportului, a declarat, pentru Radio Europa Liberă, că personajele cheie implicate în actele de corupţie ale lui Putin sunt în mare parte necunoscute ruşilor.

Ceea ce publicul rus nu ştie este ca aceşti apropiaţi ai lui Putin ”s-au îmbogăţit, nu din cauză că au creat Facebook sau Google, sau altceva. Au făcut asta numai în detrimentul statului şi al proprietăţilor de stat”, a declarat Nemtsov.

Sub protecţia anonimatului, oficialii americani au oferit mai multe informaţii ce subliniază corupţia orgnizată în mod oficial de Putin, fiind incluşi şi câţiva oficiali sancţionaţi de Trezorerie cât şi unii dintre asociaţi săi neatinşi de sancţiunile financiare.

Putin controlează aproximativ 37% din acţiunile companiei de petrol şi gaz Surgutneftegaz; are 4,5% din gigantul de gaz rus Gazprom; şi 50% din traderul de petrol Gunvor. Banii din Gunvor ajung la Putin prin asociatul său direct, Gennady Timcheko, unul din cei sancţionaţi de către Trezoreria americană.

Raportul estimează că Putin, împreună cu asociaţii săi, a delapidat din fondurile destinate oraşului Soci şi Jocurilor Olimpice o sumă cuprinsă între 25 de miliarde şi 30 de miliarde.

De la începutul anilor 2000, Putin s-a folosit de fondurile obţinute ilicit pentru a achiziţiona o serie de obiecte de lux ce cuprind: 20 de vile şi reşedinţe, 58 de aparate de zbor şi patru yachturi. Putin controlează cea mai mare companie de energie din lume, Gazprom, fondată în anul 1989 atunci când toate proprietăţile ministerului Industriei Gazului ce aparţineau Uniunii Sovietice au fost transformate într-un concern ”privat”.

Prin Gazprom, Putin a sifonat fonduri din bugetul de cheltuieli al companiei, estimat la 52 de milioane de dolari în 2012. Sustragerile de fonduri prin Gazprom sunt cunoscute prin eufemismul ”diminuare a valorii” şi au fost estimate la 70% din bugetul de cheltuieli al companiei, conform unui studiu al opoziţiei din Rusia.

Prin acoliţii săi, Putin, pe vremea când era director şi membru al consiliului administrativ, a primit fonduri şi de la firma ruso-germană din Saint Petersburg Real Estate Holding Co. Compania, cunoscută prin denumirea rusească, ”SPAG”, este legată de operaţiunile de spălare de bani din Liechtenstein executate de organizaţiile criminale ruseşti şi columbiene.

Dacha Ozero, unul din vehiculele-cheie folosite de Putin în actele de corupţie, este o cooperativă fondată împreună cu vecinii săi în anul 1996 şi localizată într-o suburbie a oraşului Saint Petersburg. Elita coruptă a Rusiei aflată sub coordonarea lui Putin a fost denumită ”Grupul de Fizicieni Cooperativa Ozero”. Ozero înseamnă lac în rusă.

Unul din membrii fondatori ai cooperativei, Vladimir Yakunin, sancţionat de Trezoreria americană, este indentificat şi drept şeful companiei feroviare de stat Căile Ferate Ruseşti şi a fost descris ca un ”confident apropiat a lui Putin”. Yakunin este un personaj cheie pentru afacerile lui Putin, el a ridicat un imperiu comercial în afara Rusiei, fiind şi unul din directorii de la Gunvor.

Legătura dintre Putin şi Gazprom este făcută prin Serghei Fursenko, un alt personaj inclus pe lista de sancţiuni. Fursenko este şeful Gazprom Gazomotornoye, o subsidiară a Gazprom. Andrei Fursenko, fratele lui Serghei, este de asemenea unul dintre asociaţii lui Putin, care a ajutat la fondarea cooperativei Ozero, acesta fiind numit în fruntea a două ministere începând din 2002.

Bancherul personal a lui Putin, persoana care ştie cel mai mult despre averea obţinută ilicit şi despre actele de corupţie ale acestuia, a fost identificat în persoana lui Yuri Kovalchuk, cel mai mare deţinător de acţiuni la Banca Rossiya, singura instituţie lovită de sancţiunile Trezoreriei. Kovalchuk controlează banca şi este descris de către Trezorerie ca fiind ”casierul” lui Putin.

Se crede că Putin a beneficiat de pe urma afacerilor cu Vladimir Smirnov, şeful companiei nucleare Techsnabexport care este implicată, conform oficialilor americani, de exportul ilicit de polonium – otrava folosită printre altele de către serviciile de securitate ruseşti la asasinarea dezertorului KGB, Alexander Litvinenko, în 2006, sau a lui Yasser Arafat.

Smirnov, unul dintre directorii SPAG, a beneficiat direct de decretul dat de Putin în 1996, care-i oferea companiei sale, Petersburg Fuel Co., un monopol asupra comerţului de benzină cu amănuntul din Saint Petersburg, permiţându-i astfel să adune o avere. Partenerul lui Smirnov în afacerile cu benzină era Vladimir Kumarin, şeful grupului de crimă organizată Tambov Gang.

Doi dintre acoliţii cheie a lui Putin sunt Nikolai Patruşev, fostul şef al Serviciului de Securitate Federal (FSB) şi actualul şef al Consiliul de Securitate al Rusiei – corpul principal al politicii de la Kremlin; şi Viktor Cherkesov, un fost oficial al KGB care a condus agenţia anti-drog a Rusiei. În prezent, Cherkesov conduce Agenţia Federală rusească pentru Achiziţionarea Echipamentului Militar şi Special. Atât Patruşev cât şi Cherkesov cooperează cu Putin prin cooperativa Ozero.

O altă figură cheie din reţeaua de corupţie a lui Putin, conform articolului publicat de Washington Free Beacon, ar fi Nicolai Shamalov, un acţionar majoritar al Băncii Rossiya care deţine aşa numitul ”Palat a lui Putin”, o reşedinţă imensă de la Marea Neagră din apropierea oraşului Krasnodar. Fiului lui Shamalov, Yuri, este preşedintele celui mai mare fond de pensionare al Rusiei, Gazfond, vândut de Gazprom în 2006 către SOGAZ Insurance Co. Acel fond era controlat de către Banca Rossiya, şi a fost implicat recent într-un incident în capitala Kazahstanului - Astana. JP Morgan a refuzat să proceseze plăţi ale Ambasadei Ruse în Kazahstan, către SOGAZ, dar a revenit asupra deciziilor în urma presiunilor Rusiei, care a vehiculat contra-măsuri punitive nespecificate.