Ministrul Pîslaru: Vestea bună e că nu pierdem bani pe jaloanele de achiziţii greşite / Ce spune de jalonul legat de pensiile speciale
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) Dragoş Pîslaru a declarat marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la guvern, că au fost recuperate 51 de milioane de euro prin renegocierea PNRR şi că nu se vor mai pierde banii pe jaloanele de achiziţii greşite.
„Guvernul României nu reuşise să îndeplinească acele ţinte şi jaloane din PNRR. Prin urmare, acest Guvern a trebuit să vină şi să repare lucrurile pe cât posibil, aşa cum am făcut-o în ultimele cinci luni. În primul rând, să vă menţionez faptul că România a depus scrisoarea în sistemul PHOENIX, deci am respectat condiţiile de comunicare cu Comisia Europeană şi suma despre care vorbim este de 809,4 milioane de euro. (...)
Vestea bună pe care am confirmat-o cu Comisia Europeană, vineri, este că nu pierdem bani pe jaloanele de achiziţiile publice greşite. Şi asta este o veste foarte bună, pentru că deja asta înseamnă că 51 milioane de euro sunt recuperate sau mai bine zis nu sunt pierdute, sunt recuperate prin reaşezarea lor în alte operaţiuni, odată cu revizuirea”, a precizat ministrul Pîslaru.
Totodată, oficialul a mai spus că în privinţa jalonului 440 legat de operaţionalizarea Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) Guvernul a adus dovezile cu privire la selectarea conducerii.
„În concordanţă cu acest jalon, România a prezentat un plan pe care îl va coordona doamna vicepremier Oana Gheorghiu, legat de modul în care vom face reforma companiilor de stat. Acest plan a fost apreciat la nivel strategic de către Comisia Europeană. Prin urmare, reformele nu se opresc cu acest jalon, dar pentru jalonul 440, dovezile aduse de România arată că el a fost îndeplinit per total, şi anume discutăm de 330,34 milioane de euro grant”, a declarat Pîslaru.
În continuare, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene s-a referit la jalonul 121.
„Pentru jalonul 121, privind guvernanţa corporativă a companiilor de stat în sectorul energetic, de 227,9 milioane de euro, au fost o serie întreagă de numiri cu câteva excepţii unde din raţiuni de procedură sau neprezentare sau invalidare… de exemplu la Hidroelectrica 2 poziţii, la CE Oltenia – 2 poziţii, Eurotest – un membru în board, Oil Terminal – un membru în board, restul toate au finalizat procedurile în termenul din regulament. Având în vedere că discutăm de zeci de numiri, poziţia noastră este că este o penalizare mai degrabă marginală la care ne putem aştepta”, a continuat ministrul Proiectelor Europene.
Legat de jalonul 215 privind pensiile speciale, ministrul Pîslaru a explicat că Guvernul continuă procedura, termenul limită de 28 noiembrie nefiind îndeplinit din perspectiva promulgării, ceea ce nu opreşte însă autorităţile să ducă reforma până la capăt.
„Chiar astăzi ştiţi că există în parlament angajarea răspunderii şi sperăm să mişcăm procedurile pentru ca să avem o promulgare într-un timp cât mai scurt cu putinţă. Din perspectiva acestui jalon, ce este foarte important este că România a prezentat în scrisoarea depusă vineri faptul că voinţa politică există, că s-a manifestat în timp util, că, bineînţeles, discutăm de aspecte procedurale care ne-au împiedicat să avem promulgarea încă, dar o să revin imediat la paşii următori şi la cum aceste lucruri se vor reflecta în discuţia cu Comisia Europeană”, a precizat Dragoş Pîslaru.
Potrivit ministrului, Jalonul 79, cel de-al 4-lea, se referea la selectarea şi numirea membrilor Consiliului Administraţiei în domeniul transporturilor la CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători.
„Discutăm de 19,8 milioane de euro de pe componenta de împrumut şi aici avem vestea bună că am prezentat indicatorii de performanţă pentru membrii Consiliului Administraţiei la CNIR, aşa cum era o cerinţă explicită în scrisoarea de suspendare, dar procedurile de selecţie sunt încă în desfăşurare în condiţii de transparenţă, n-au putut fi finalizate la timp, deci din această perspectivă am explicat eforturile, am explicat aşa cum procesele sunt în derulare, dar nu am venit cu detaliile efective cu privire la selecţie pentru că nu a fost finalizată”, a afirmat Pîslaru.
Pe ansamblu, a explicat Dragoş Pîslaru, pentru cererea de plată nr. 3, ce urmează după depunerea scrisorii este o perioadă de circa 2 luni în care Comisia va analiza dovezile depuse de Guvern, va avea un punct de vedere şi vă trimite o scrisoare de observaţii.
„România va avea din nou un termen de 2 luni pentru a putea justifica dacă există diferenţe de opinie faţă de abordarea Comisiei. Sperăm că până atunci cel puţin pe subiectul legat de legea privind pensiile speciale să fi terminat reforma, să fie promulgată”, a concluzionat ministrul Proiectelor Europene.
