România - o prezenţă de succes la Festivalul Culturilor din Canada

Aflat la cea de-a 32 a ediţie, Carassauga este cel mai mare festival multicultural din provincia Ontario şi al doilea ca mărime în Canada, în cadrul căruia peste 70 de ţări din toată lumea îşi conjugă eforturile pentru promovarea şi păstrarea culturilor tradiţionale. Motto-ul acestui an: "Travel the World în One Week-end!", în traducere "călătoriţi în întreaga lume într-un singur sfârşit de săptămână" este o deschidere spre multiculturalism, prin explorarea culturilor şi obiceiurilor altor popoare, precum şi o invitaţie la toleranţă şi acceptare a diversităţii.

Pe lângă un program artistic variat, vizitatorii pavilionului România, au putut afla din panourile expuse, informaţii utile referitoare la istoria, geografia şi atracţiile turistice de referinţă ale României. Nu au lipsit nici reprezentanţi ai unor companii sau asociaţii româneşti, sponsori, artişti, scriitori. S-au degustat din delicioasele produse de patiserie: cozonaci, langoşi, plăcinte poale'n brâu, fursecuri, plăcinte ţărăneşti şi alte bunătăţi tradiţionale preparate cu dibăcie de Cofetăria Casa Română din oraşul Oakville. Iubitorii de literatură, au putut achiziţiona cărţi în limba română, de la standul de cărţi.

Organizatorul pavilionului românesc, Ana Maria Scordescu, preşedinta companiei non-profit, Diamond Community Events, a povestit pe scurt cum a ajuns România să aibă pavilion în cadrul acestui festival: „În anul 2015, la cea de-a 30-a ediţie a Festivalului multicultural Carassauga, am participat ca susţinătoare a grupului românesc de dansuri etno, Hi-trend, care a performat la festivitatea de deschidere a evenimentului. Sloganul festivalului din acel an a fost "The world had come to Mississauga" în traducere "Întreaga lume a venit în Mississauga". M-a marcat până la lacrimi: la parada naţiunilor, România lipsea.

Am simţit imboldul civic şi moral ca, data viitoare când ţările lumii vor fi din nou prezente în Mississauga sub umbrela celui mai mare festival al culturilor din provincia Ontario, România să fie inclusă. Am dorit şi promis ca la anul să fim mai mult decât un număr în programul de deschidere şi să avem pavilionul nostru. Ca organizator de evenimente în comunitatea româno-canadiană, am avut plăcerea să colaborez cu diverse grupuri artistice locale. Am fost convinsă că aceşti oameni minunaţi, mândri de rădăcinile lor, vor reprezenta şi promova cu cinste tradiţiile şi valorile culturale ale naţiei române.

Dorinţele au devenit realitate în 2016 când am scris istorie. Faptul că România a participat pentru prima oară la acest prestigios festival, a fost remarcat de însuşi cabinetul primului ministru Justin Trudeau, printr-o scrisoare oficială de bun venit.

Acum, la cea de-a doua ediţie, ne-am bucurat de susţinerea, participarea şi entuziasmul ridicat al membrilor din comunitate. Pentru trei zile, în pavilionul românesc s-a cântat, dansat şi simţit româneşte. Energia şi dinamica din sală a dovedit pe deplin că, chiar dacă am plecat din ţară, ţara nu a plecat din noi.”

Tradiţiile şi obiceiurile romaneşti - o prezenţă constantă pe scena pavilionului

Fiind departe de ţară, tot mai mulţi români realizează faptul că transmiterea şi conservarea tradiţiilor strămoşeşti sunt primordiale în menţinerea identităţii etnice şi culturale, precum şi a valorilor morale moştenite. De la un an la altul încep să apară tot mai multe grupuri folclorice, iile şi costumele populare sunt purtate cu mândrie în tot mai multe ocazii. De asemenea, obiceiurile şi tradiţiile au devenit elemente educative nelipsite în şcolile de limba română, unde copii învaţă cântece şi dansuri tradiţionale, joacă piese de teatru şi ascultă poveştile care la rândul nostru ne-au fermecat copilăria.

Programul artistic a debutat prin prezenţa pe scenă a ansamblului de dansuri Moldovioara. Ritmul şi bogăţia dansului moldovenesc, precum şi frumuseţea portului a încântat şi energizat audienţa. Nu a trecut neobservată desfăşurarea steagului românesc şi moldovenesc în timpul dansului, gestul subliniind încă o dată identitatea etnică şi rădăcinile comune ale fraţilor de peste Prut, cu patria mamă.

După dans, câteva dintre membrele ansamblului, ne-au spus în câteva cuvinte ce înseamnă pentru dânsele tradiţia şi dansul popular. Astfel, pentru Natalia, una dintre membrele veterane ale grupului, tradiţia înseamnă „dor de casă, legătura cu cei de acasă, cu tot ce a învăţat acasă” iar pentru Victoria, tradiţia este „istoria care se transmite din generaţie în generaţie”. Legat de dansul popular, Cristina a afirmat: „prin complexitatea deosebită a stilului, dansul popular, ca laitmotiv al folclorului autohton moldovenesc, reflectă viaţa, exprimă aspiraţiile şi sentimentele poporului, precum şi istoria lui multiseculară”.

A urmat grupul de adulţi DATINA, organizator Viorel Rusu, instructor Viorel Maftei, care a prezentat o suită de jocuri din diferite zone ale ţării. Viorel Rusu speră ca DATINA să devină un grup de referinţă pentru Toronto. Pentru domnul Rusu, „tradiţia începe de la muzica tradiţională populară, apoi se continuă cu obiceiurile tradiţionale de iarnă: capra, ursul, căluţul. Este plăcerea de a avea o mică Românie aici în multiculturalismul canadian”. Referitor la şcoala de limbă română ORLA, dânsul a afirmat: „şcoala este foarte importantă pentru noi, în principal pentru că ne ocupăm cu activităţile de limba română, de a transmite limba copiilor, şi împreună cu limba şi obiceiurile. Avem aşa de multe obiceiuri, avem aşa de multe tradiţii româneşti care au făcut deliciul nostru, când ne gândim la copilăria noastră. Am observat că şi copiilor le plac, şi de aceea vrem să le transmitem şi următoarei generaţii. Asta este cel mai important, să ţinem vii aceste tradiţii”.

Şcoala de limbă romană ORLA (Ontario Romanian Learning Association) din Toronto prin grupul HORA al copiilor - instructor Cristina Mareş, s-a remarcat prin frumoasele costume tradiţionale din diferite zone ale ţării, dar şi prin tematica variată şi calitatea ridicată a spectacolului prezentat. Printre piesele interpretate, Paparuda, a transmis publicului o parte din magicul ritualului de origine geto-tracică, de provocare a ploilor aducătoare de belşug, pe timp de secetă, copiii fiind răsplătiţi în final cu îndelungi aplauze.

Departe de ţară, tot mai mulţi români realizează faptul că transmiterea şi conservarea tradiţiilor strămoşeşti sunt primordiale în menţinerea identităţii etnice şi culturale, precum şi a valorilor morale moştenite

Iată cum descrie Cristina Mareş munca de instructor al grupului: „Entuziasmul copiilor este debordant. Copiilor le place programul de şcoală şi sunt încântaţi de participarea în ansamblu. Chiar dacă uneori la repetiţii se mai prostesc, mai glumesc, nu ascultă, ne mai certăm, dar când vine spectacolul sunt atât de atenţi să iasă totul bine, cred că asta e motivaţia lor, să fie pe scenă, să iasă bine, să-i aplaude lumea. Mă bucur că le place, pentru că aşa vor duce mai departe toate aceste bogăţii. Sperăm să avem cât mai mulţi copii doritori să se înscrie în clasele din anul viitor, pentru a putea păstra în continuare aceste programe culturale de mare valoare pentru sufletul nostru”.

O surpriză plăcută au oferit clubul de copii Rainbow din Toronto (North York) care sub îndrumarea talentatei profesoare Nathalie Gheorghiu au interpretat printre altele, cântecul: „Vine, vine primăvara”, aducând bucurie, şi stârnind amintiri legate de frumoşii ani ai copilăriei.

De la cântece şi muzică populară, având ca invitaţi pe Anca Toma-Scarr, împreună cu băieţelul Roman şi tânăra Ana-Maria, la Grupul Muzidava, care a delectat publicul cu cântece vechi de câteva sute de ani, la ansamblurile de dansuri populare Arta din Kitchener şi a Grupului Doina din Hamilton, orchestra Mărţişorul sub bagheta talentatului profesor Ion Damian până la formaţia Hi-trend şi grupul Alina Zumba, s-a simţit şi s-a trăit româneşte.

Sebastian şi Sarah, şi-au făcut debutul în lumea dansului în ritm latin, sub atenta îndrumare a cunoscutei profesoare de dans Amalia Dina, de la studioul DanceArt. După programul copiilor, Amalia împreună cu partenerul de dans, au delectat audienţa prin câteva dansuri de societate, executate impecabil.

Un om iubitor de folclor

Născut într-unul din frumoasele sate ale Banatului Sârbesc, Moisică Gilezan este fără doar şi poate un tezaur folcloric viu. Îmbrăcat în costumele populare aduse din satul natal, este omniprezent la activităţile culturale din zonă, fiind membru activ al formaţiei Muzidava, al ansamblului de dansuri Arta din Kitchener, al ansamblului Ciuleandra Mare, lista putând continua. Din dorinţa de a duce mai departe tradiţiile şi obiceiurile de acasă, domnul Gilezan a contribuit financiar ca membru fondator al Câmpului Românesc de la Hamilton şi al Asociaţiei Culturale Române Banatul din Kitchener şi a creat planul original al bisericii Sfântul Ioan Botezătorul din Kitchener.

Este surprinzător de plăcut să întâlneşti un român născut într-o ţară învecinată, care după zeci de ani şi la mii de kilometri distanţă, să păstreze puritatea simplistă a omului învăţat să se conecteze sufleteşte cu natura şi divinitatea. În viaţa reală construieşte case, dar viaţa l-a învăţat să ridice poduri peste suflete, ajutându-şi semenii să aprecieze şi să iubească folclorul autentic şi tradiţiile adevărate. Domnul Gilezan ne-a spus în câteva cuvinte ce îl motivează pe dânsul să fie o prezenţă atât de activă în comunitatea românească: „Nefiind în ţara unde aparţii ca etnie, dorul de-a simţi că eşti român este mult mai mare. Am prieteni care au venit din România de la oraş şi după ce au plecat din ţară, au început şi ei să simtă dragostea aceea de ţară. Acum au început şi ei să joace dansuri populare, dacă ar fi rămas acasă la oraş, poate nu ar fi simţit dragostea pentru folclor atât de mult”.

Impresii de închidere

Spre închiderea evenimentului, o surpriză plăcută, a fost prezenţa excelenţei sale Mugurel Stănescu, Consulul general al României la Toronto, care a rămas plăcut surprins şi deosebit de încântat de atmosfera românească din sală. Domnia sa a vizitat pe rând standurile sponsorilor, apoi şi-a dedicat o parte din timp să discute şi să schimbe impresii cu câţiva dintre suporterii şi vizitatorii pavilionului românesc.

Momentul final al închiderii evenimentului a fost deosebit de plăcut. Pe ritmul melodiei Ciuleandra, grupul Ciuleandra Mare, condus de Mircea Ro Iliescu a ridicat practic sala în picioare, invitând la o horă românească pe toţi cei prezenţi.