Ziua Românilor de Pretutindeni - o invitaţie să ne aplecăm asupra problemelor fraţilor din afara ţării

Dincolo de festivism şi declaraţii politice, Ziua Românilor de Pretutindeni ar trebui să fie o invitaţie de a ne apleca asupra problemelor celor pe care soarta i-a mânat departe de casă. Aşa cum ei poartă România în inimile lor şi noi ar trebui să îi păstrăm în suflet şi să facem ceva concret pentru binele lor.
Ansamblul din Vidin (Bulgaria), condus de Lucica Gheorghiev, solistă la vioară Ioana Gheorghiev, de Ziua Românilor de Pretutindeni, Muzeul Satului, Bucureşti
Ansamblul din Vidin (Bulgaria), condus de Lucica Gheorghiev, solistă la vioară Ioana Gheorghiev, de Ziua Românilor de Pretutindeni, Muzeul Satului, Bucureşti (Paul Ranete)

În jur de 4 milioane de români trăiesc în afara graniţelor. Unii din propria alegere - dacă alegere se poate numi plecarea din ţară pentru a putea trăi decent şi normal - alţii, forţaţi de tăvălugul istoriei. Din 2007 încoace, în fiecare an România celebrează o zi a confraţilor ce trăiesc în străinătate. Din 2015, în baza legii 101/2015, această zi se sărbătoreşte în ultima duminică a lunii mai.

Prilej de discursuri şi de festivism, această zi ar trebui să fie însă o invitaţie de a ne apleca asupra problemelor fraţilor noştri de sânge ce trăiesc departe de noi, transmit cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni reprezentanţii Institutului Fraţii Golescu, organizaţie înfiinţată pentru a sprijini afirmarea valorilor culturale şi creştine ale identităţii româneşti, în legătură cu dimensiunea europeană a acestei identităţi.

"Românii care înconjoară România, în mare parte autohtoni în spaţiile pe care le locuiesc reprezintă comunităţile istorice, rămăşiţe ale evenimentelor trecute, mai vechi sau mai noi. Ei aparţin filonului lingvistic, cultural şi spiritual românesc. Sunt purtătorii fireşti ai tradiţiilor naţionale, deşi, uneori, preferăm să nu vorbim despre ei.", declară Mihai Nicolae, directorul institutului.

În opinia reprezentanţilor Institutului, oameni implicaţi în activităţi de sprijinire a comunităţilor istorice de români din afara graniţei, noi, cei din ţară nu evidenţiam, îndeajuns, continuitatea lor de locuire şi rezilienţa identitară, mai ales că unele din aceste comunităţi sunt deseori supuse deznaţionalizării şi politicilor de "metisare" culturală şi mai ales lingvistică, promovate în unele dintre statele gazdă.

Cât despre românii ce au plecat din ţară forţaţi de condiţiile politice, sociale sau economice, cu toţii ar trebui să ne reamintim mai des de ei şi să ne punem întrebarea ce facem pentru aceştia.

An de an, Diaspora contribuie cu sume mari de bani la dezvoltarea ţării, la ultimele alegeri prezidenţiale ei au fost cei ce au întors soarta alegerilor şi în momentele de cumpănă românii din străinătate au ieşit ei în stradă solidari cu cei de acasă. Cu toate acestea (sau poate tocmai de aceasta?) adesea politicienii îi numesc zeflemitor "căpşunari" pe cei goniţi de acasă de mineriade, de sărăcie, de bătaia de joc a autorităţilor. Banii trimişi de "căpşunari" acasă au depăşit însă cu cca. 30% totalul investiţiilor străine directe, aşa că aceştia ar trebui trataţi cu respect.

"Trebuie amintit şi acest fapt profund : în anul 2016 s-au născut un număr mai mare de copii români în afara României decât în interiorul ei. Ce facem pentru aceşti copii... ?", ridică întrebarea Institutul Fraţii Golescu.

"De aceea, Ziua Românilor de Pretutindeni" este o invitaţie să ne aplecăm asupra problemelor lor, să-i ascultăm, încercând să le acordăm sprijinul de care au nevoie, valorificând, în acelaşi timp, uriaşul lor potenţial uman. Fiecare dintre noi putem astfel să contribuim la consolidarea coeziunii noastre culturale, susţinând sentimentul real de solidaritate şi unitate naţională.", concluzionează reprezentanţii organizaţiei.

În acest spirit, Insitututul Fraţii Golescu îi invită pe cei afaţi în Capitală la expoziţia de fotografii " ROMANII DIN JURUL ROMANIEI" pentru a lua cunoştinţă, prin intermediul imaginilor cu toate comunităţile de români din vecinătatea imediată a ţării noastre. Găzduită de sala de expoziţii „Constantin Brâncuşi” a Parlamentului României, expoziţia poate fi vizionată zilnic între orele 10-16, până în data de 31 mai.