România – o prezenţă vie la Festivalul Culturilor din Canada
alte articole
Iniţiat acum 30 de ani, Carassauga este unul dintre cele mai prestigioase festivaluri multiculturale din provincia Ontario şi al doilea ca mărime în Canada; se desfăşoară pe durata a trei zile şi expune cultura şi tradiţiile a peste 70 de ţări, cu un spectru variat de spectacole şi festivităţi. Participarea la acest festival este o invitaţie provocatoare de a te îmbarca într-o călătorie imaginară şi a descoperi obiceiuri şi tradiţii, de-a admira frumuseţea şi unicitatea costumelor, precum şi a degusta mâncăruri tradiţionale din diferite colţuri ale lumii.
Pavilionul România a devenit anul acesta o prezenţă activă în cadrul festivalului datorită iniţiativei şi eforturilor deosebite ale Anei Maria Scordescu de la Diamond Community Events, precum şi ale celor peste 80 de voluntari din comunitatea românească. Pe lângă programul artistic extrem de variat, vizitatorii au putut admira o mică expoziţie de obiecte artizanale româneşti, precum şi panouri informative referitoare la istoria, geografia şi atracţiile turistice de referinţă ale României. Nu au lipsit reprezentanţi ai unor business-uri româneşti, mâncărurile tradiţionale: mititei, sarmale, cârnaţi, şniţele, salam de biscuiţi, colaci şi cozonac cât şi degustarea vinurilor de Cotnari şi a ţuicii româneşti.
Gala de deschidere
La festivitatea de deschidere, drapelul românesc a fost purtat de Amanda Stan, campioana României din 2016 la patinaj artistic. Justin Trudeau, primul ministru al Canadei, în cuvântarea de la deschiderea oficială a festivităţilor a menţionat şi felicitat apariţia României la festival. Organizatorii şi voluntarii români au fost felicitaţi în scris atât de către conducerea festivalului şi cât de către primăriţa oraşului, Bonnie Crombie, care a venit personal să viziteze pavilionul românesc.
O parte din publicitatea participării României la acest festival a fost acoperită de postul local de televiziune Rogers TV, care a difuzat un interviu cu Ana Maria Scordescu. Publicitatea în mass media canadiană a fost acoperită de ziarul Epoch Times (ediţiile engleză şi chineză).
Programul artistic
După cum afirmă Ana Maria, „pavilionul românesc a avut 5.182 de vizitatori în total. Vizitatorii au arătat un interes deosebit în a experimenta diversitatea în cultură. De-a dreptul uimitor pentru diaspora românească a fost participarea pe scenă a cel puţin 150 de artişti voluntari, în diverse grupuri de muzică, dans sau interpreţi. Ce este fantastic, aceşti români inimoşi au răspuns cu entuziasm, disciplină şi profesionalism şi merită toate laudele. Pentru mine ei sunt “România mică din Ontario”, au venit cu costume naţionale, extrem de frumoase, au fost onoraţi, mulţi au venit din oraşele învecinate. A fost un adevărat fenomen să văd atâta dăruire pentru promovarea imaginii şi valorilor naţionale. Am avut audienţă care a staţionat îndelung în faţa scenei, şi a aplaudat intens. Spectacolele au decurs fără pauză”.
Bogăţia, varietatea şi calitatea programului artistic au atras în mod special interesul vizitatorilor.
Dintre artiştii locali care au încântat publicul amator de cântece autentice româneşti amintim pe: Rucsandra Maria Şăulean, Alex Pascu, grupul Muzidava şi formaţia Mărţişor a profesorului Ion Damian, Gilmaro, Naşpa Band, formaţia Terra şi Tatiana Cazacu & Cleopatra din diaspora moldovenească.
Paul Panait, artist pop-rock, venit din România, a încântat publicul cu muzică autentică din Maramureş, precum şi cu câteva melodii în engleză dedicate în memoria starului Prince.
Dansurile populare au fost susţinute de grupul de dansatori din Hamilton, ansamblul de dansuri ARTĂ din Kitchener, HiTrend şi familia Lazăr care au dansat dansuri specifice din zona Făgăraş.
Nu a lipsit dansul modern interpretat de DANCE ART Studio- Beatrice & Robert, corul de copii Rainbow – Nathalie şi Teatrul De Păpuşi Libelula şi copiii de la şcolile de limba română din Toronto, Oakville şi Hamilton.
Campul românesc din Hamilton a prezentat obiceiuri tradiţionale româneşti de iarnă (capra), iar părinţii copiilor de la şcoala românească din Toronto au prezentat pe scenă obiceiuri vechi de la o Nuntă tradiţională Moldovenească – cu familia Barna.
Au fost de asemenea prezentate filmele documentare despre România: „Exploraţi grădina Carpaţilor” şi „România trecut şi viitor”.
În ultima zi a festivalului, ce a coincis cu sărbătorirea Zilei Românilor de Pretutindeni, s-a încins o horă mare, la care cu mic cu mare au dansat împreună Ciuleandra.
La reuşita programului artistic, un rol esenţial l-a avut Mircea Ro Iliescu de la DJ ConneXRo, care împreună cu soţia, şi-au oferit gratuit serviciile, asigurând sonorizarea pe întreaga durată a festivalului. Un gest frumos, pornit dintr-o inimă care bate româneşte, chiar dacă este la mii de km distanţă de patria mamă.
Sponsori şi reprezentanţi ai business-urilor româneşti
Amanda Stan, campioana României la patinaj artistic este sponsorizată, susţinută permanent şi promovată de Diamond Community Events, fiind o prezenţă activă în toate evenimentele culturale, artistice sau de strângere de fonduri pentru a-i susţine visul de a participa la Jocurile Olimpice. Pe lângă performanţele sportive de excepţie ea este şi o talentată pictoriţă. Amanda a expus spre vânzare o parte din lucrările sale artistice, cu banii obţinuţi urmând să îşi acopere o parte din costurile de participare la diferite competiţii.
Ca orice activitate, succesul nu este deplin fară sprijinul sponsorilor şi participarea business-urilor. Dintre sponsorii care au contribuit la succesul acestui eveniment putem enumera pe Marius Mitrofan, George Vasilache de la Signarama Richmond Hill, Viorel Rusu, Bogdan Petri, Inspiring Mondial Voyages, Agent Teodor Mihail, Nicoleta Dronca, Aurora Be şi Harbour Casa Grill. Din păcate, comparând cu celelalte pavilioane, participarea oamenilor de afaceri care au închiriat spaţiu de reclamă a fost minimă.
Gânduri şi impresii de final
Drumul nu a fost uşor pentru organizatori. Ţinând cont de originalitatea proiectului, au fost eforturi şi costuri nemăsurate. Participarea la un festival de asemenea anvergură necesită alinierea din punct de vedere legislativ, respectarea standardelor şi normelor impuse şi suportarea obligaţiilor financiare. Cu toate că participarea individuală a fost una de excepţie, unele asociaţii din diaspora au avut reţineri şi nu au îmbrăţişat cu suficient entuziasm şi încredere ideea acestui proiect.
Familia Lazăr a jucat pe scenă fecioreasca, purtata, învârtita, din dorinţa de a duce mai departe tradiţia portului, a dansului şi tradiţiilor din Ţara Făgăraşului, care mai înainte era numită capitala Transilvaniei.
Alex Pascu, a fost impresionat de rezultatele acestui eveniment. „Ca pentru prima dată a ieşit bine, este foarte frumos, ne trebuie mai multă experienţă, dar pentru primul festival pe care-l facem în Mississauga aş spune că este excelent. Bună organizare, mâncare bună, sonorizarea este excelentă, este un început promiţător.”
Indiferent unde te afli, transmiterea, promovarea şi păstrarea tradiţiilor strămoşeşti sunt esenţiale în păstrarea identităţii naţionale şi asigurarea unui viitor pentru generaţiile care vor urma.