România experimentează dezechilibre semnificative [Eurostat]
Deşi unii indicatori s-au îmbunătăţit în ultimii patru ani, ţara noastră figurează în acest an pe lista celor 11 state membre care au fost identificate ca experimentând dezechilibre semnificative, datoria guvernamentală depăşind procentual semnificativ cifrele de acum patru ani. Ziare.com redă cifrele calculate de către Eurostat, explicând şi contextualizând evoluţia indicatorilor pentru România din 2019 până în prezent.
Potrivit sursei citate, Tabloul de Bord al Procedurii de Dezechilibru Macroeconomic, publicat anual de Eurostat, este format din 14 indicatori relevanţi pentru detectarea timpurie a dezechilibrelor macroeconomice existente sau emergente la nivelul statelor membre ale UE.
Cifrele oferă suport statistic Raportului Mecanismului de Alertă anual publicat de Comisia Europeană la începutul Semestrului European 2024. Practic, raportul anual recent publicat pentru 2023 de către Eurostat conţine aceiaşi parametri pe care Comisia Europeană i-a folosit în 2019 pentru informarea deciziilor cu privire la intrarea României în procedura de deficit excesiv.
Raportul Mecanismului de Alertă identifică acele state membre ale UE pentru care sunt necesare analize aprofundate, bazându-se pe o lectură economică a indicatorilor din tablou de bord, completată de alţi indicatori auxiliari.
De asemenea, continuă site-ul citat, Tabloul de Bord pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice include paisprezece indicatori principali pentru identificarea şi monitorizarea dezechilibrelor macroeconomice externe şi interne, precum şi dezvoltările sociale şi de angajare, în scopul de a obţine o înţelegere mai amplă a consecinţelor sociale ale dezechilibrului macroeconomic.
În 2024, vor fi pregătite recenzii aprofundate pentru cele 11 state membre care au fost identificate ca experimentând dezechilibre în 2023: Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Ungaria, Olanda, Portugalia, România, Spania şi Suedia. În plus, Eurostat a punctat faptul că o recenzie aprofundată va fi întreprinsă şi pentru Slovacia, deoarece prezintă riscuri particulare de dezechilibre emergente noi, mai precizează publicaţia citată.
Pe baza recenziilor aprofundate, Comisia concluzionează dacă există dezechilibre sau dezechilibre potenţial excesive şi prezintă recomandările adecvate specifice fiecărei ţări. După publicarea recenziilor, statele membre prezintă Programele lor Naţionale de Reformă (NRP) şi Programele de Stabilitate sau de Convergenţă, acestea conţinând reforme şi măsuri preconizate pentru a face progrese spre o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă, precum şi planurile ţărilor pentru finanţe publice sănătoase.
La rândul său, Consiliul completează Semestrul European în vară prin convenirea unui set de recomandări specifice ţării, subliniind domeniile în care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să întreprindă acţiuni suplimentare pentru a stimula creşterea, crearea de locuri de muncă, oportunităţile de formare şi educaţie, cercetarea şi inovarea.
Articolul integral aici.
