Profesor de economie mondială analizează cele două scenarii pentru România. Cum ar arăta situaţia cea mai gravă?

Ce s-ar putea întâmpla cu economia României dacă la Palatul Cotroceni ar ajunge George Simion? Dar în cazul în care ar ajunge Nicuşor Dan? Cele două scenarii au fost analizate de profesorul de economie mondială Christian Năsulea, într-o intervenţie la postul B1 TV.

Jurnalistă: În urma finalei prezidenţiale, vedem George Simion şi Nicuşor Dan, vine şi nota de plată şi, în aceste momente, vedem că Bursa de Valori de la Bucureşti a deschis pe roşu. Ce înseamnă acest lucru?

Christian Năsulea: Nota de plată e departe de a fi venit. Ceea ce am văzut în această dimineaţă reprezintă o reacţie din instinct, care ţine mai degrabă de modul în care sunt obişnuiţi investitorii sau fondurile de investiţii să reacţioneze în momentul în care apare instabilitate crescută în urma unor alegeri, indiferent în ce ţară s-ar desfăşura alegerile respective.

Problemă pe care o anticipez eu în acest moment ţine mai degrabă de ceea ce urmează să se întâmple pe un termen uşor mai lung.

Anticipez că vom vedea nişte evoluţii pe bursă chiar înainte de al doilea tur şi după al doilea tur, care s-ar putea să aibă o amplitudine uşor mai mare, iar în situaţia în care George Simion va deveni preşedinte, în funcţie de măsurile şi de direcţia pe care acesta va decide să o dea în practică viitoarei guvernări pe care trebuie, de fapt, să o propună, vom putea să vedem nişte fluctuaţii care să fie într-adevăr importante. Şi abia atunci vom putea să vorbim, din punctul meu de vedere, de o notă de plată!

Jurnalistă: Ce riscă ţara noastră?

Christian Năsulea: În situaţia – ca să luăm, dacă avem timp, două scenarii – deci, în situaţia cea mai dificilă, dacă vom ajunge la instabilitate politică de amploare, să zicem că am ajunge la o dizolvare a Parlamentului, la alegeri anticipate şi parlamentare până la finalul acestui an.

Nu cred că vom mai putea să ne împrumutăm, nu cred că statul român va putea să se mai împrumute în condiţiile – şi aşa nefavorabile – în care s-a împrumutat până acum, şi costurile pentru dobânda datoriei publice vor deveni semnificativ mai mari, ducând practic la situaţia în care să nu mai poată să fie asigurate probabil nici unele servicii de bază. Vorbim aici nu doar de pensii, asistenţă socială sau alte lucruri de genul acesta; s-ar putea să apară nişte blocaje majore...

Jurnalistă: Numai puţin, să ne oprim la acest scenariu. Ar putea ţara noastră să ajungă în incapacitate de plată? Inclusiv Marcel Ciolacu vorbea despre asta.

Christian Năsulea: Eu aş nuanţa lucrurile un pic, pentru că nu este vorba de incapacitate de plată în sensul în care se aşteaptă probabil majoritatea cetăţenilor care aud aceste mesaje.

Este vorba de faptul că, pentru titlurile de stat, pentru modurile în care se împrumută statul român, în aşa fel încât ele să poată să fie plătite în continuare, să poată să îşi respecte statul român obligaţiile, s-ar putea să vedem o situaţie în care, în mod intenţionat, să fie făcută şi mai multă inflaţie, în aşa fel încât să fie devalorizată moneda naţională, ca să poată să fie plătiţi banii către creditorii statului român.

S-ar putea să vedem o serie de lucruri care să ne aducă în situaţia în care, nominal cel puţin, să vedem că se plătesc în continuare salariile şi pensiile, însă ca valoare reală a acestor pensii şi salarii, ca valoare reală a banilor de care vor mai dispune anumite categorii sociale din România, vom vorbi despre o scădere semnificativă a nivelului de trai.

Mihnea Predeţeanu (specialist în comunicare): Avem o şansă, scuzaţi-mă, avem o şansă să scăpăm de FMI?

Christian Năsulea: Fondul Monetar Internaţional nu este o etapă obligatorie în viitorul României, chiar şi în scenariul acesta foarte dificil, pentru că România are avantajul de a fi ţară membră a Uniunii Europene. Are multe lucruri, are multe instrumente cu care poate lucra în continuare în aşa fel încât să poată să-şi îndeplinească, nominal, îndatoririle faţă de creditori, fără să fie nevoie neapărat să se încheie un acord cu FMI.

Acordul cu FMI reprezintă, în foarte multe situaţii, un instrument mai facil, mai uşor de accesat, care permite unui guvern să-şi rezolve probleme de scurtă durată mai simplu decât ar putea să facă încercând să evite un astfel de acord doar de dragul de a nu se spune că am ajuns iarăşi să ne împrumutăm de la FMI.

Deci, din punctul acesta de vedere, nu cred că e vorba de inevitabilitatea faptului. Cred că este vorba mai degrabă de probabilitatea ca opţiunea împrumutului de la FMI să fie folosită din două motive.

Pe de-o parte, pentru că e uşor să folosim acest instrument, şi pe de altă parte, pentru că FMI este un foarte bun ţap ispăşitor... în momentul în care ai nevoie să faci reforme foarte serioase, aşa cum este necesar la noi în ţară, pentru politicieni. Şi aici, atenţie: indiferent care vor fi cei care vor fi la guvernare, este foarte la îndemână să ai FMI, care vine şi îţi impune nişte reforme pe care tu ştii că trebuia să le faci oricum. Dar nu mai e vina ta.

Jurnalistă: În opinia dumneavoastră, vedeţi vreo scăpare din aceste situaţii pe care tocmai le-aţi anunţat?

Christian Năsulea: Scenariul pozitiv despre care vreau să vorbesc. Deci, există în continuare posibilitatea ca în turul doi să iasă câştigător Nicuşor Dan. Şi, mai important decât atât – pentru că nu ajunge doar să câştige Nicuşor Dan şi să nu câştige George Simion! Nu e suficient să ai un candidat pro-european în loc de un candidat suveranist care să aibă nişte idei economice care ţin de un naţionalism păgubos.

Dacă vom avea un preşedinte în persoana lui Nicuşor Dan, care să şi formeze un guvern reformist, care să se apuce într-adevăr de treabă şi să rezolve problemele, să înceapă să rezolve nemulţumirile care i-au făcut pe români, până la urmă, sa îşi exprime votul aşa cum au făcut-o, există posibilitatea ca ţara noastră să fie premiată, între ghilimele.

Adică, aceiaşi investitori străini, care sunt foarte în dubii în acest moment, care sunt speriaţi de ceea ce se întâmplă la noi în ţara, să se liniştească sau chiar să considere că ţara noastră reprezintă o alternativă mai viabilă pentru banii lor, într-o perioadă care – să recunoaştem – e foarte complicată şi la nivel internaţional.

Sunt probleme cauzate de măsurile de revizuire a sistemului economic internaţional luate de administraţia Trump. Există un exod al capitalurilor, care în momentul acesta sunt în căutare de ţări bune şi stabile unde să fie dezvoltată activitate economică nouă, în aşa fel încât să fie compensate nişte pierderi care au fost cauzate de aceste reaşezări. Noi am fi putut să fim câştigători neţi din această situaţie dacă am fi fost ţară stabilă din punct de vedere economic, pe care o credeau a fi investitorii străini până în noiembrie 2024.