Mulţi români îşi fac credit pentru masa de Paşte. Economist: Alţii vor admira pe Facebook bunătăţile puse pe masă de către prieteni
Economistul Adrian Negrescu a atras atenţia, într-o intervenţie la postul B1 TV, că preţurile la produsele clasice aflate pe masa de paşte au explodat, astfel că mulţi români nu îşi mai permit să le cumpere. Alţii în schimb au ajuns să ia bani de la bancă pentru a întâmpina sărbătoarea cu masa plină.
Jurnalistă: Cum ne explicăm faptul că suntem în acel moment în care românii îşi fac credit pentru masa de Paşte. Analiza arată că se împrumută undeva până la 2000 de lei.
Adrian Negrescu: Şi atenţie, vorbim de românii care îşi permit, care au un venit stabil, care sunt bancabili, ca să zic aşa. Adică se pot duce la bancă cu veniturile pe care le au şi banca le dă un credit pentru că, din păcate, peste 70% din populaţie nu este în momentul de faţă calificată pentru a lua un credit bancar. Dincolo de acest lucru, într-adevăr, a crescut numărul creditelor de consum.
Oamenii îşi iau credit de la bancă pentru aceste sărbători, pentru a-şi plăti facturile. Şi atenţie, sunt din ce în ce mai mult apelate sistemele de plată în rate. Plata în rate fără dobândă. Altfel, spun să-ţi iei pulpa de miel cu cardul de plată în rate, fără dobândă, în aşa fel încât să ai cum să plăteşti, pentru că preţul, într-adevăr, a ajuns un maxim istoric.
Suntem într-o situaţie financiară dificilă în condiţiile în care inflaţia rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană; la noi în ţară avem inflaţie de peste 5%, aproape, în medie. Asta în condiţiile în care în toate celelalte ţări inflaţia e undeva pe la 2,5%.
Jurnalistă: Bun. Şi vedem această situaţie în care, în continuare, avem scumpiri. Dacă ne uităm acum în piaţa, vedem că au crescut preţurile la verdeţuri, la produsele de sezon, inclusiv la ouă, vedem scumpiri cu peste 3%. La carnea de miel, scumpiri cu peste 4%, ceapa verde este mai scumpă cu 10%, usturoiul verde cu 18%, comparaţiile sunt făcute cu anul trecut în aceeaşi perioadă.
Adrian Negrescu: Păi da, ne aducem aminte, anul trecut un ou era 60 de bani, 60-70 de bani, acum trece de un leu inclusiv în pieţele agroalimentare, ouăle de la ţărani, da, nu în supermarket!
Într-adevăr, preţurile au crescut foarte, foarte mult, iar pentru mulţi români, probabil, sărbătorile pascale vor fi unele virtuale, vor avea un Paşte virtual, altfel spus, vor admira pe Facebook, pe Instagram, pe TikTok bunătăţile puse de către prieteni, de cunoştinţe, de influenceri, pentru că ei nu îşi vor putea permite să cumpere astfel de produse. Mă refer aici la pulpa de miel, la drob, la toate specialităţile astea culinare care ţin de sărbătoarea pascală.
Ei, asta e realitatea economică. Puterea de cumpărare a scăzut foarte, foarte mult, iar mare parte din populaţie trăieşte, într-adevăr, la limita sărăciei. Gândiţi-vă, o familie cu doi copii, în momentul de faţă, are nevoie pentru un trai de centru de val la nivelul de 10.000 de lei net pe lună. Ei, oare câţi dintre români câştigă aceşti bani? Şi nu vorbim de un trai în care să-şi permită orice, de exemplu, să plece în vacanţă de Paşte. Nu, vorbim de a-şi asigura plata facturilor şi de a-şi asigura ce să pună pe masă în fiecare zi.
Ăsta este rezultatul inflaţiei pe care autorităţile par să nu îşi dorească să o controleze, să contribuie la scăderea preţurilor, la temperarea preţurilor. E o situaţie din care statul câştigă şi noi pierdem. Şi pierdem, din păcate, de la o zi la alta, de am ajuns să ne cumpărăm mâncarea de zi cu zi la suta de grame, în niciun caz ca pe vremuri, să ne facem provizii, pentru că acestea costă. Iar să-ţi faci provizii, să ai provizii în momentul de faţă alimentare, înseamnă că ai ceva bani la dispoziţie, nu altceva.
Jurnalistă: Bun. 800 de lei alocă românii pentru masa de Paşte, arată acelaşi studiu. Însă, atenţie, vorbim despre o familie de două persoane, pentru că dacă mai vorbim despre familii cu copii, acolo mai creşte bugetul. Este o sumă mică? O sumă mare?
Adrian Negrescu: E o sumă mare pentru marea majoritate a populaţiei. Gândiţi-vă că salariul real în România este în medie undeva pe la 2500-2600 de lei. 800 de lei reprezintă un efort financiar uriaş pentru majoritatea populaţiei. Dacă au copii, într-adevăr, suma asta aproape se dublează. Cred că trece de 1200 de lei pentru o masă la care să-i dai copilului ceva sănătos să mănânce, să nu-i dai carne de miel, să-i dai cine ştie ce lucruri care îi dăunează, practic, ficatului şi sănătăţii sale.
Sunt lucruri care ţin de obiceiurile de consum ale fiecăruia, ţin de modul în care tratează problema asta a alimentaţiei, pentru că dacă vrem un Paşte sănătos, 800 de lei sunt o sumă ridicolă raportat la preţurile din magazine.
Toate produsele astea sănătoase, care nu au conţinut E-uri, care sunt realizate în baza unor reţete sigure, fără aditivi alimentari şi fără tot felul de elemente toxice, costă deja peste 1500 de lei. Şi mă refer doar la produsele astea, în special la produsele de panificaţie, la cozonaci, care, de asemenea, atenţie, sunt nişte bombe calorice în momentul de faţă în magazine — cozonaci foarte ieftini, dar care, dacă ai mâncat o felie de cozonac, e ca şi cum ai fi mâncat un hamburger cu cartofi prăjiţi sau o masă întreagă, tradiţională.
Deci, mare atenţie la ce consumăm şi cum consumăm, pentru că preţul ieftin ascunde, de fapt, foarte multe reţete pline de E-uri, pline de substanţe nocive pentru sănătatea noastră, pentru starea noastră obişnuită de sănătate.
Jurnalistă: Şi, atenţie, vorbim despre o singură masă, pentru că ştim foarte bine, Paştele durează trei zile. Ei bine, ce fac românii care au acea pensie minimă, de exemplu? Sau românii care au acel salariu minim pe economie?
Adrian Negrescu: Probabil, pentru majoritatea, ideea de Paşte virtual va deveni realitate! Vor admira pe Facebook, pe Instagram, cum vă spuneam puţin mai devreme, ceea ce pun alţii. Restul, probabil, vor încerca să cumpere la 100 de grame, vor încerca să-şi reducă foarte mult cumpărăturile sau să practice postul, autoimpus, un post financiar autoimpus de aceste sărbători, cum, de altfel, au aplicat şi în lunile anterioare.
Din păcate, România se îndreaptă, să spun, spre un post perpetuu din punct de vedere al alimentaţiei. Ne-am întors la alimentaţia raţională din anii ’90, când mâncam mai mult margarină, cartofi, orez şi cine ştie ce alte lucruri care n-aveau nicio legătură cu un consum sănătos.
Ei, despre asta este vorba. Probabil, mulţi vor cumpăra, dacă au cu ce, o feliuţă de carne de miel, şi vor alerga — atenţie, şi cred că asta este cel mai important lucru — bor alerga după promoţii. Deja, magazinele se întrec în promoţii, în tot felul de campanii de reducere de preţuri, în aşa fel încât să reuşească să atragă o parte din clienţi în condiţiile în care şi vânzările lor sunt în scădere faţă de anul trecut.
Jurnalistă: Poate ne explicaţi dumneavoastră, pentru că mi-a atras atenţia o altă informaţie, cea referitoare la faptul că 75% dintre locurile de cazare de pe Valea Prahovei, de exemplu, sunt deja ocupate. Cum se explică?
Adrian Negrescu: Da, sunt multe ocupate încă de anul trecut, s-au făcut rezervări, şi atenţie, cu voucherele alea de vacanţă, care au reprezentat un boost pentru turismul românesc.
Dacă te uiţi în mod normal, anul trecut, pe vremea asta, era 100% ocupat, ceea ce înseamnă că numărul locurilor ocupate scade faţă de anul trecut şi asta arată faptul că ezitările astea legate de programul ăsta al voucherelor de vacanţă — încă nu s-a aprobat concret cum va funcţiona în 2025 — au efecte concrete şi directe în turismul românesc.
Dincolo de cei care merg cu voucherele de vacanţă, sunt şi foarte mulţi români care au bani. Să nu uităm această categorie importantă din ţară noastră: au bani şi îşi permit să meargă la munte, sunt alţii care pleacă în străinătate, pentru că, aş vrea să spun, e mai ieftin în străinătate decât să plăteşti Paştele în ţară. Sunt diverse categorii de persoane care, în funcţie de puterea financiară, încearcă să-şi trăiască viaţa aşa cum se cuvine — cu o masă de Paşte tradiţională, o vacanţă, dacă îşi permit acest lucru — practic, să uite de probleme, măcar cu ocazia acestor sărbători sfinte!
