România, în criză economică. Ar putea să ne salveze modelul sud-coreean?

Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a fost întrebat, la postul B1 TV, dacă România - aflată într-o situaţie economică dezastruoasă în acest moment - ar putea fi salvată de modelul sud-coreean.

Jurnalistă: Mulţi experţi vorbesc despre faptul că ne aşteaptă măsuri de austeritate pentru că deficitul bugetar este aproape de cel al Greciei, care era gata, gata să se prăbuşească. Marcel Ciolacu nu vorbeşte despre chestiunile acestea, e tăcere totală la guvern, dar sunt voci care acuză Guvernul de atentat la siguranţa naţională, la stabilitatea economică a acestei ţări. Ce ziceţi, domnule Năsulea, de modelul sud-coreean, poate fi aplicat în România?

Christian Năsulea: Ştiţi cum e problema cu toate modelele astea pe care le vedem în alte părţi şi ne gândim dacă am putea să le aplicăm la noi? Ca să aplicăm un model din Coreea de Sud ne trebuie nişte coreeni de sud, şi noi nu-i avem, avem nişte români cu care trebuie să lucrăm, ceea ce, din păcate, ne face să fim limitaţi la modele care, cultural cel puţin, sunt mai apropiate de ţara noastră.

Putem să împrumutăm nişte lucruri de la nişte ţări care, din păcate, nu reprezintă nişte bune exemple de guvernanţă publică şi de bună gestiune a finanţelor publice. Noi suntem mai apropiaţi de italieni şi de francezi şi atunci, dacă ne uităm la situaţia în care se află multe dintre ţările acestea cu care ne comparăm...

Din păcate, comparaţia cu Grecia este de fapt una foarte bună şi ca spirit al poporului român, şi ca rezultate economice care, măcar — iarăşi, ca să spun şi un lucru pozitiv —, măcar Grecia merge mult mai bine din punct de vedere economic, din punct de vedere al finanţelor publice astăzi decât mergea acum 15 ani, ceea ce arată că în acest ciclu de creştere şi scădere există şi perioade mai bune, chiar şi pentru Grecia, chiar şi pentru România. Perioada bună pentru noi a fost până prin 2019, poate vine din nou, mai curând decât după încă 15 ani.

Jurnalistă: Apropo de modelul acesta care presupune că nişte antreprenori care au avut succes în mediul privat să vină şi să pună economia la punct şi 20 de ani să se ţină de planul ăsta — ştiţi că la noi se schimbă planurile aşa la şase luni, se implementează din mers — nu ştiu dacă ar funcţiona, cum spuneţi dumneavoastră, că noi suntem un alt fel de popor.

Dar oare expertiza de la mediul privat ar putea să ceară, şi să o şi implementeze? Pentru că uitaţi-vă ce consilieri îşi iau secretarii de stat. Toţi piloşii se înconjoară de oameni care nu au nici ei competenţă, politicienii n-au nici ei competenţă şi uite aşa ajungem într-un punct mort, că nu ştiu ce au de făcut.

Şi aici vă dau un exemplu, cu fondurile europene — am făcut nenumărate emisiuni şi discutau oamenii că nu avem experţi la Ministerul Fondurilor Europene. Cine îţi vine ţie cu 4000 de lei să fie expert la fondurile europene? Apelaţi la experţi din afara instituţiilor?

Christian Năsulea: Bine, din punctul ăsta de vedere, problema la noi este întotdeauna una sistemică, de fapt. La noi, din cauză că am avut nişte probleme cu aceste fonduri europene în fazele incipiente, există o neîncredere aproape totală din partea instituţiilor statului, din partea funcţionarilor publici, în buna credinţă a beneficiarilor de fonduri europene.

Şi atunci, noi, în loc să facem cum se întâmplă în alte ţări, unde să ne uităm la fond, să vedem ce trebuie făcut şi cum au fost folosiţi banii, dacă s-a făcut ce trebuia din banii respectivi, noi ne acoperim de hârtii în ţara noastră, pentru că nimeni nu mai vrea să răspundă, nimeni nu mai vrea să se întâmple ce s-a întâmplat în anii de preaderare sau în anii imediat de după aderare, când au fost extrem de multe fraude cu fonduri europene din cauză că sistemul nu a fost gândit bine la momentul respectiv.

Şi atunci, şi aici avem un exemplu foarte bun de problemă sistemică în care stimulii, modul în care funcţionează programele cu finanţare din fonduri europene determină slabe rezultate, determină absorbţie scăzută şi ne tot ducem în zona în care proiectele sunt verificate birocratic: dacă există semnătura pe hârtie, dacă au fost puse toate ştampilele "conform cu originalul", dacă totul a fost respectat din punct de vedere birocratic, şi foarte puţin în sensul verificării fondului — dacă s-a făcut ceva bun, în conformitate cu intenţia programului respectiv.