Reţeaua TikTok - catalizator al opiniilor extremiste şi al nerespectării regulilor electorale. Scrisoare deschisă către Comisia Europeană şi ANCOM

Primul tur al alegerilor prezidenţiale din România şi efectul marilor platforme

După primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie 2024 putem nota că printre factorii care au influenţat în mod evident procesul electoral din România - fără a minimaliza alte cauze, cum ar fi votul anti-sistem sau decuplarea partidelor politice de cetăţenii obişnuiţi - se numără şi modul în care au fost folosite în campania electorală reţelele sociale, în special TikTok, cea mai populară reţea socială astăzi în România. În lipsa unor măsuri care să atenueze riscurile, aceste reţele au fost folosite ca un catalizator al opiniilor extremiste. De asemenea, reglementările cu privire la campaniile electorale au fost, în mod evident, încălcate.

TikTok susţine public că nu acceptă reclamă politică, dar majoritatea candidaţilor au folosit această reţea socială atât pentru comunicare directă, dar mai ales şi pentru comunicare indirectă - prin alte conturi, uneori marcate ca publicitate electorală, alteori nu, conform unui Policy Brief al Expert Forum, publicat pe 23 noiembrie 2024).

În special un candidat a reuşit o ‘performanţa’ incredibilă în ultimele săptămâni de campanie: să îşi crească audienţa pe TikTok într-un ritm ce pare artificial, în special prin 2 modalităţi: “(i) o reţea coordonată de conturi de promovare directă, plus (ii) un grup de influenceri care promovează indirect politicianul, fără a marca în vreun fel publicitatea plătită”, conform unui Policy Brief al Expert Forum, publicat pe 23 noiembrie 2024. Toate acestea cu zero costuri, conform propriilor declaraţii (detalii în raportul ”Finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale II”, publicat de Expert Forum pe 25 noiembrie 2024).

Practic, platforma TikTok, care a fost principala reţea socială folosită de români, operează un algoritm opac ce poate duce la propagarea unor conţinuturi extremiste. Prin nerespectarea propriilor reguli şi prin permiterea oricărui tip de conţinut electoral promovat de diverse conturi dedicate, false şi coordonate în mod intenţionat, dar şi prin nemarcarea publicităţii electorale, platforma TikTok a fost unul din factorii care au influenţat rezultatul electoral în primul tur al alegerilor prezidenţiale, prin promovarea candidatului care a speculat cel mai mult potenţialul algoritmilor de amplificare şi prioritizare a conţinutului cu grad mare de angajament. Un astfel de angajament poate apărea organic, uneori cu conturi sau utilizatori plătiţi sau poate fi orchestrat cu ajutorul unor conturi false. Lipsa oricărei transparenţe din partea TikTok alimentează ipoteze cum ar fi existenţa unor campanii de dezinformare hibride ale Rusiei în zonă dar şi al posibilului impact pe platformă al unor alte interese geopolitice.

Campaniile electorale pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare sunt încă în desfăşurare până pe 8 decembrie 2024, deci nerespectarea acestor reguli continuă să aibă impact asupra acestui proces democratic.

De fapt, se ştie deja că algoritmii de recomandare a conţinutului prioritizează mesaje polarizante, după cum arată studii ale propriilor platforme realizate inclusiv de companii precum Meta. Organizaţia Irish Council of Civil Liberties cere încă din 2023 Comisiei Europene să-i urmeze exemplul şi să ceară platformelor care găzduiesc şi conţinut video să dezactiveze sistemele de recomandare bazate pe profile ale utilizatorilor.

Mai mult, platforme online naţionale au fost folosite pentru a găsi (micro)influenceri pe TikTok şi a promova mesaje electorale, fără a le cere acestora să respecte legislaţia privitoare la campania electorală şi să marcheze public mesajul ca fiind plătit (detalii în articolele publicate de ziarele Gândul din 12 noiembrie şi Adevărul din 13 noiembrie). Posibil ca şi alte platforme online - din România sau alte state - să fi fost folosite în acelaşi mod, pentru identificarea şi plata influencerilor.

DSA şi riscurile sistemice la adresa proceselor electorale

Odată cu intrarea în vigoare Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA), marile reţele sociale (desemnate ca VLOPS) au obligaţia legală să fie mai responsabile cu privire la rolul lor de intermediar în numeroase activităţi online şi, în special, în contextul proceselor electorale. Dar, fără implicarea fermă a autorităţilor europene şi naţionale, nu ne putem aştepta la un progres real în acest sens.

În contextul Orientărilor Comisiei Europene către VLOPS cu privire la atenuarea riscurilor sistemice la adresa proceselor electorale în temeiul DSA, publicate în 26 aprilie 2024, aceste platforme ştiau şi ar fi trebuit să fie pregătite cu aceste măsuri, a căror importanţă a fost reiterată de Comitetul European pentru Servicii Digitale în Raportul postelectoral privind alegerile europene din iunie 2024.

Mai mult, recent, TikTok a fost sesizat de către Comisia Europeană cu o solicitare de informaţii cu privire la măsurile pe care le-a adoptat pentru a evita manipularea serviciului său de către actori răuvoitori şi pentru a atenua riscurile legate de alegeri, pluralismul mass-mediei şi discursul civic, care pot fi amplificate de anumite sisteme de recomandare. Aceasta solicitare se adaugă la procedura oficială începută de Comisie încă din februarie 2024 pentru a analiza dacă TikTok a încălcat sau nu Regulamentul DSA legat de accesul liber la date pentru cercetare şi lipsa de transparenţă privind publicitatea de pe platforma lor.

De facto, în contextul alegerilor din România, TikTok nu a implementat aproape niciuna din măsurile specifice identificate în cap. 3.2.1. al Orientărilor Comisiei Europene, deşi aceste linii directoare au fost publicate pentru ca platformele să joace un rol mai activ în a preveni utilizarea frauduloasă şi de influenţare a proceselor electorale democratice. Lipsa de transparenţă, contact public şi responsabilitate a TikTok faţă de rolul său major în ecosistemul informaţional digital din România este de neacceptat în contextul electoral prezentat mai sus şi în contextul DSA.

Momentan, ne lipsesc suficiente informaţii pentru a evalua dacă alte platforme online relevante în România (Facebook, Instagram, Telegram, YouTube) au făcut sau nu eforturi reale pentru a facilita un proces electoral corect, şi care a fost rezultatul acestor eforturi.

Din ceea ce se cunoaşte public, nici Comisia Europeană, nici instituţiile naţionale competente, împreună sau separat, nu au reuşit nici măcar să discute cu VLOPS despre aceste riscuri sistemice pentru alegerile din România. Sau, dacă au făcut-o, informaţia nu a fost comunicată public. De asemenea, a lipsit orice informaţie cu privire la platformele online locale care au intermediat astfel de mesaje.

De fapt, autorităţile române implicate în procesul electoral pare că s-au axat doar pe aplicarea la sânge a regulilor privind publicitatea în mediul fizic, în radio şi TV, dar au ignorat cu desăvârşire campaniile concertate şi care nu respectau regulile din mediul online. În schimb, cu o zi înainte de alegeri (în ziua în care este interzisă campania electorală), poliţia a descins la uşa unor utilizatori obişnuiţi de reţele sociale care au postat opinii personale electorale, a căror identificare era trivială (detalii în articolele de la Europa Liberă).

Folosirea rezolvării problemelor ca instrument politic, cu driblarea DSA

În acelaşi timp, tot în această campanie electorală, a părut clar că autorităţile naţionale sunt depăşite de problema reglementării marilor reţele sociale şi nu înţeleg nici rolul autorităţilor competente, nici atribuţiile specifice şi pârghiile pe care acestea ar fi trebuit să le dezvolte pentru a avea o reglementare eficientă. Mai mult, unele autorităţi par să-şi aroge, fără vreo bază legală, diverse atribuţii în reglementarea conţinutului online.

De exemplu, mai mulţi candidaţi prezidenţiali au luat atitudine împotriva unor “ferme de troli” care le-ar fi atacat conţinutul postat pe diverse reţele sociale şi au cerut unei pleiade largi de instituţii - Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Digitalizării, Guvernul României, Autoritatea Electorală Permanentă, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii - “să verifice situaţia”. În schimb, nimeni nu a invocat Regulamentul DSA şi răspunderea intermediarilor online în calitate de mari platforme (VLOPS).

Mai mult, Ministrul Digitalizării (el însuşi în campanie electorală) a declarat că a primit un raport de la Meta şi că au fost identificate zeci de conturi care reprezintă mai multe reţele organizate care încearcă “să obţină conţinut ilegitim pentru a promova un anumit candidat”. De asemenea, a declarat că toate au fost blocate de Meta şi TikTok (asta deşi Ministerul nu avea nicio atribuţie legală în a face o asemenea investigaţie sau a cere blocarea unui cont). În acelaşi timp, el şi-a exonerat propriul partid de o astfel de răspundere. O investigaţie jurnalistică publicată câteva zile mai târziu a demonstrat că propriul partid folosise exact aceleaşi sistem al conturilor false de Facebook.

Tot acelaşi minister, alături de Autoritatea Electorală Permanentă, pare a deveni competent şi este nominalizat de un Biroul Electoral (conform unei decizii care este publică doar pe siteul Ministerului Afacerilor Externe) în a cere TikTok scoaterea unor anume conţinuturi audio care sunt declarate ilegale prin folosirea de cuvinte triviale la adresa unui partid. Nici aici Regulamentul DSA nu este menţionat.

Toate aceste reacţii publice şi măsuri de limitare a unor drepturi fundamentale, în lipsa unui cadru legal clar şi precis şi în lipsa oricăror măsuri de transparenţă minime necesare, duc la creşterea neîncrederii într-un stat de drept, bazat pe domnia legii.

În acest context, organizaţiile semnatare fac un apel public către Comisia Europeană şi ANCOM, principalele instituţii responsabile la nivelul UE şi respectiv la nivelul României de implementarea Regulamentului DSA, pentru o reacţie rapidă care să ducă la atenuarea riscurilor legate de procesul electoral. Solicităm Comisiei Europeană şi ANCOM să demareze investigaţii, conform atribuţiilor legale, referitoare la modul în care marile platforme online (VLOPS) au respectat regulile din DSA în cadrul procesului electoral din România. Astfel:

• Având în vedere că România este în plin proces electoral până pe 8 decembrie 2024, considerăm că este necesară o reacţie rapidă din partea Comisiei Europene în calitate de coordonator DSA în relaţia cu VLOPS pentru avertizarea acestora cu privire la modul în care este respectat Regulamentul DSA, inclusiv Orientările Comisiei mai sus menţionate, în procesul electoral din România, având în vedere informaţiile preliminare primite. În special, Comisia ar trebui să încurajeze TikTok să îşi aplice corect şi în mod imparţial propriile reguli de utilizare ale platformei şi să identifice procesele coordonate de creare de conturi false cu unicul scop de a promova un candidat politic.

• Demararea unei investigaţii din partea Comisiei la toate VLOPS cu privire la măsurile concrete de mitigare a riscurilor legate de procesele electorale din România (şi CNA a mers cam în aceeiaşi direcţie, conform unui comunicat transmis tot azi). Dincolo de aspectele complexe ale unei astfel de investigaţii sunt şi aspecte minimale care ar trebui să fie publicate imediat de VLOPS - de ex. numărul de persoane vorbitoare de limba română care au fost angajate suplimentar în perioada de campanie electorală pentru a analiza raportările primite.

• Documentarea şi analiza din partea ANCOM cu privire la modul în care anumiţi VLOPS au afectat grav destinatarii serviciilor lor din România şi transmiterea către Comisia Europeană, prin sistemul de schimb de informaţii menţionat la articolul 85, o solicitare de analizare a chestiunii în conformitate cu articolul 65 alin. 2 al Regulamentului DSA.

• Investigarea de către ANCOM a intermediarilor online din România care au găzduit astfel de anunţuri de mesaje de publicitate electorală ilegale, inclusiv cu privire la acţiunile pe care aceşti intermediari le-au făcut după ce au fost informaţi (direct sau indirect, prin mass-media) de acestea. În cazul identificări unor intermediari online din alte state membre UE, colaborarea cu instituţiile relevante din ţările respective.

• Acces la date din partea TikTok şi Meta (Facebook si Instagram), conform articolului 40, alin. 1, la care sa aibă acces şi cercetători din mediul universitar sau independenţi sau din partea ONG-urilor, pentru analizare independentă, conform articolului 40 alin. 4.

• În acest context reluăm şi opinii mai vechi cu privire la nevoia reală de implementare corectă DSA în România, în special prin:

  • Crearea unor mecanisme transparente hibride de informare, discutare şi aplicare a DSA care să implice sectorul privat, academic şi organizaţiile neguvernamentale, în special în ceea ce priveşte relaţia cu VLOPS.

  • Transparentizarea şi clarificarea rolului şi domeniului de activitate al autorităţilor competente, dar şi corectarea măsurilor care ies din domeniul lor de competenţă.

  • Un rol activ al ANCOM de identificare a intermediarilor relevanţi în funcţie de riscuri, în loc de un proces de notificare obligatorie al actorilor din România.

Semanatari:

ApTI - Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet

Expert Forum

ActiveWatch

Centrul pentru Inovare Publică

CeRe : Centrul de Resurse pentru participare publică

Centrul FILIA

Asociaţia CIVICA

FDSC - Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile

Centrul pentru Jurnalism Independent

Asociaţia MozaiQ LGBT

Centrul de Resurse Juridice

Funky Citizens

Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti

Asociaţia pentru Dezvoltarea Internetului

Asociaţia GRADO

Asociaţia Transcena

MediaWise Society

SPICC

Rădăuţiul Civic

Asociaţia Declic