Reforma constituţională din Ucraina: cum se luptă Kievul cu Moscova folosind protocolul Minsk II

La presiunea puternică a partenerilor occidentali, preşedintele şi Parlamentul ucrainean au aprobat pe 16 iulie un amendament de modificare a Constituţiei prin care Republicile autoproclamate din Donbas şi Lugansk ar urma să primească un statut special. Dacă unii experţi văd în această decizie o cedare-n favoarea planului Rusiei, alţii arată că textul vag lasă o importantă marjă de manevră diplomatică Ucrainei, care poate câştiga timp şi bloca planul Moscovei de distrugere a ţării din interior.

Clauza privind autoguvernarea în Donbas, inclusă în legea de revizuire a Constituţiei, menţionează doar că măsurile specifice de realizare a autoguvernării locale în anumite districte din Doneţk şi Lugansk vor fi definite într-o lege separată. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a respins acuzaţiile că aceasta ar fi fost inclusă la presiunile Rusiei şi partenerilor occidentali, dar asistentul secretarului de Stat american Victoria Nuland a asistat la votul din Rada Supremă, aminteşte publicaţia Euroamaidanpress.

Analiştii au păreri împărţite privind adoptarea amendamentelor constituţionale. În timp ce unii consideră că Ucraina a căzut în capcana întinsă de Rusia care vrea să distrugă ţara din interior, alţi experţi laudă un joc subtil al Kievului care respectă în mod formal acordul Minsk II şi nu face în fapt concesii majore Rusiei, ci doar creşte presiunea asupra Moscovei.

Pe acestă linie de interpretare, Oleksiy Haran, profesor de ştiinţe politice la Naţional University of Kiev-Mohyla Academy, consideră că includerea clauzei privind Donbasul în prevederile tranzitorii ale Constituţiei nu reprezintă o mare ameninţare deoarece ”prevederile tranzitorii nu sunt permanente şi se face referinţă la lege, care poate fi schimbată oricând”. Expertul atrage atenţia că autodeterminarea locală din Donbas nu va avea efect oricum, potrivit protocolului Minsk II, decât după ce vor avea loc alegeri locale acolo, ceea ce nu se poate întâmpla decât după retragerea armatei ruse şi dezarmarea grupurilor ilegale, condiţii pe care Rusia nu le va accepta. ”Este un text acceptabil în comparaţie cu ceea ce cereau ruşii, care voiau să se treacă această clauză în corpul propriu-zis al Constituţiei ucrainene şi să fie precizate clar drepturile speciale pe care le vor avea separatiştii. Formularea vagă actuală ne dă o marjă de manevră diplomatică şi putem arăta că implementăm acordurile de la Minsk”, concluzionează el.

La rândul său, Serghei Tolstov, directorul Institutului de analiză politică şi studii internaţionale din Kiev, citat de Euromaidanpress, arată că indiferent cum va fi formulată formal această clauză, în practică Ucraina nu va putea să recupereze controlul asupra Donbasului în viitorul apropiat. În opinia sa, Ucraina încearcă să arate că îndeplineşte anumite prevederi ale acordurilor de la Minsk, chiar dacă Rusia nu respectă armistiţiul, pentru a-şi convinge partenerii occidentali că sancţiunile împotriva Rusiei trebuie prelungite.

Şi Oleksandr Merezhko, profesor de drept la Kiev Naţional Linguistic University, susţine că modificările Constituţiei privind autoguvernarea nu reprezintă o ameninţare pentru integritatea teritorială a Ucrainei, ci sunt menite doar să întărească controlul preşedintelui asupra autorităţilor locale prin introducerea instituţiei prefecţilor care au rolul de a verifica dacă autorităţile locale respectă Constituţia şi legile ţării. Pe de altă parte, juristul atenţionează că amendamentele ar putea fi respinse de Curtea Constituţională deoarece Constituţia nu poate fi schimbată în stare de război sau de urgenţă. În opinia lui Merezenko, prin aplicarea literei acordurilor de la Minsk, Ucraina câştigă timp şi pune în dificultate Kremlinul. Kievul ar miza astfel pe o prăbuşire treptată a regimului Putin, ulterior Constituţia urmând să fie schimbată din nou.

Jocul Rusiei

Kremlinul încearcă să forţeze Ucraina să susţină economic “Luhandonia”, adică cele două Republici autoproclamate din Doneţk şi Luhansk, şi să le insereze ”ca o tumoare canceroasă în corpul politic al Ucrainei”.

O poziţie foarte interesantă pe această temă a exprimat şi cunoscutul analist rus Andrei Piontkovsky într-un interviu acordat Espreso TV. El a susţinut că ”Obama a căzut din nou în plasa unei provocări ieftine a Kremlinului, pe motiv că Putin l-a ajutat în problema iraniană şi-l va ajuta cu Siria. În schimbul acestui gest, preşedintele american a făcut presiuni asupra Kievului să se apropie de interpretarea rusă a acordurilor de la Minsk. Cred că preşedintele Poroşenko şi Parlamentul ucrainean au făcut o mişcare diplomatică înţeleaptă adoptând un limbaj vag şi general în clauza privind Donbasul pentru a-i satisface pe aliaţii americani şi europeni. Este mai bine aşa – Kievul a acceptat formal cererile europenilor, subliniind totodată că Rusia nu-şi respectă angajamentele luate prin acordurile de la Minsk”.

În opinia sa, Rusia nu va accepta niciodată retragerea trupelor sale din Ucraina şi nici transferul controlului asupra graniţei către forţele armate ucrainene. Kremlinul încearcă să forţeze Ucraina să susţină economic “Luhandonia”, adică cele două Republici autoproclamate din Doneţk şi Luhansk, şi să le insereze ”ca o tumoare canceroasă în corpul politic al Ucrainei”. Cu alte cuvinte, Kievul ar urma sa plătească pentru Donbas, iar separatiştii ar fi instrumentul Rusiei de distrugere a Ucrainei din interior, dat fiind că aceştia ar ajunge în Parlament în urma alegerilor şi ar influenţa şi politica internă şi externă a ţării.

Andrei Piontkovsky consideră însă cu Ucraina nu va ceda niciodată şi va respinge cele două componente ale planului rusesc: integrarea ”Luhandoniei” în corpul politic al Ucrainei şi obligaţia de a susţine aceste teritorii financiar şi economic. Mai mult, expertul susţine că timpul este de partea Ucrainei, deoarece Putin a suferit deja mai mule înfrângeri strategice şi politice majore precum eşecul proiectului Novorossiya şi nu mai are altă variantă în afară de încercarea de a distruge ţara din interior. El exclude şi orice posibilitate de escaladare militară din partea Rusiei, prin asaltul asupra oraşului strategic Mariupol sau crearea unui coridor spre Crimeea, argumentând că aceasta ar provoca un răspuns dur al Occidentului.

În concluzie, majoritatea experţilor susţin că Ucraina va respecta formal angajamentele luate prin acordul Minsk II, fără a face însă concesii majore, pentru a creşte presiunea asupra Rusiei care şi le încalcă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.