"Era sortit eşecului" - Fost oficial al Consiliului de Securitate Naţională SUA, despre planul de pace al lui Trump propus Rusiei

Fostul oficial de rang înalt al Consiliului de Securitate Naţională (NSC) Michael Carpenter a afirmat, pentru Kyiv Post, că discuţiile nu au avut nicio şansă, având în vedere că supravieţuirea Kievului şi ambiţiile Moscovei se află pe traiectorii ireconciliabile.

Ore de diplomaţie de mare risc la Moscova s-au încheiat marţi cu acelaşi rezultat cu care au început: nicio mişcare, nicio înţelegere şi niciun semn că Vladimir Putin este pregătit să-şi reconsidere cererile maximaliste în Ucraina.

Steve Witkoff - emisarul special al preşedintelui Donald Trump şi director executiv în domeniul imobiliar, devenit negociator de politică externă -, şi Jared Kushner, ginerele lui Trump şi consilier principal, au încheiat o rundă maraton de discuţii cu oficiali ruşi de rang înalt, inclusiv cu preşedintele Rusiei.

Consilierul Kremlinului pentru politică internaţională, Iuri Uşakov, a oferit verdictul direct: cele două părţi „nu sunt nici mai aproape, nici mai departe de rezolvarea crizei din Ucraina”, invocând o lipsă totală de progres pe chestiunea centrală a teritoriului.

Poziţia Rusiei rămâne neschimbată. Poziţia Ucrainei rămâne neschimbată. Iar efortul lui Trump de a obţine o victorie diplomatică rapidă pare blocat înainte să fi început cu adevărat.

Negociere cu contradicţii încorporate

Una dintre cele mai clare – şi mai tranşante – evaluări a venit de la ambasadorul Michael Carpenter, fost director senior pentru Europa în Consiliul de Securitate Naţională al administraţiei Biden, care acum vorbeşte în numele unei Europe îngrijorate.

Carpenter a susţinut că discuţiile erau structural incapabile să ofere progres şi că abordarea lui Witkoff juca direct pe mâna Moscovei.

„Steve Witkoff a promovat în mod constant interesele Rusiei în procesul de negociere, aşa că nu este de mirare că a fost bine primit la Moscova”, a declarat Carpenter marţi seara.

„China poate juca un rol crucial în a ghida Rusia lui Vladimir Putin să ia decizia corectă”, a declarat pentru radio francez ministrul de Externe, Jean-Noel Barrot.

„Dar, făcând un pas înapoi pentru un moment, cheia înţelegerii acestui proces de negociere constă în înţelegerea faptului că, indiferent cum sunt redactaţi termenii unui potenţial plan de pace, acesta nu poate fi acceptat simultan de ambele părţi”, a adăugat ministrul francez.

Fostul oficial al NSC a explicat problema geopolitică de bază: obiectivul strategic al Kievului este să supravieţuiască drept stat suveran şi democratic pentru a-şi putea urmări integrarea în UE. Putin, însă, consideră acest rezultat o înfrângere strategică pentru Rusia.

„Aşa că, indiferent unde va fi îngheţată linia de contact, contradicţia dintre obiectivul Ucrainei de a supravieţui ca democraţie suverană şi obiectivul Rusiei de dominaţie imperială nu va fi niciodată rezolvată. Singurul factor care va schimba această situaţie este dacă una dintre părţi suferă un colaps economic sau militar”, a spus Carpenter.

Punctul de vedere al lui Carpenter reflectă preocupări împărtăşite pe scară largă în Europa: obiectivele structurale ale celor două părţi pur şi simplu nu se suprapun, iar orice negociere riscă să devină un teatru al iluziilor mai degrabă decât o cale către pace.

Potrivit Kremlinului, sesiunea de cinci ore de la Moscova nu a produs nicio convergenţă asupra chestiunilor teritoriale – un semn că „lista de dorinţe” rusească de 28 de puncte, scursă în presă şi considerată de guvernele europene drept o cerere de capitulare de facto, rămâne punctul de plecare al Moscovei.

Diplomaţia întâlneşte fastul – şi propaganda

Chiar şi în mijlocul impasului, Kremlinul a încercat să modeleze imaginea publică. O transmisie video controlată l-a arătat pe Putin întrebându-l pe Witkoff despre un tur de vizitare a Moscovei, Witkoff numind capitala rusă un „oraş magnific”. Câteva momente mai târziu, transmisia a fost întreruptă brusc.

Naraţiunea preferată de Kremlin a contrastat cu realitatea: Kirill Dmitriev, un emisar proeminent al Moscovei, a postat un singur cuvânt – „productiv” – în ciuda evaluării sumbre a lui Uşakov, care a spus că nu s-a obţinut niciun progres concret.

Witkoff a părăsit Moscova marţi seara, presa rusă relatând că a ajuns la Ambasada SUA. Uşakov părea să sugereze că delegaţia americană „a promis că se va întoarce acasă, la Washington”.

Oficialii americani nu au confirmat dacă Witkoff va călători în Ucraina, deşi două persoane familiare cu planificarea au declarat că o întâlnire cu preşedintele Volodimir Zelenski la Bruxelles fusese luată în considerare mai devreme în cursul zilei.

Până spre seară, planul părea abandonat, deoarece Zelenski a ales să se întoarcă în Ucraina fără a se opri în Belgia.

Zelenski se teme că SUA ar putea ezita

La Dublin, mai devreme marţi, Zelenski şi-a exprimat public îngrijorarea că Statele Unite – şi în special Casa Albă condusă de Trump – ar putea să-şi piardă interesul în a oferi garanţiile de care Ucraina are nevoie pentru orice pace viabilă.

„Dacă cineva dintre aliaţii noştri este obosit, mi-e teamă. Este obiectivul Rusiei să retragă interesul Americii din această situaţie”, a spus Zelenski.

Preşedintele ucrainean a spus că aşteaptă „semnale” din partea delegaţiei americane şi este gata să se întâlnească cu Trump „în funcţie de discuţiile de astăzi”.

Diplomaţi europeni au reiterat în privat îngrijorările lui Zelenski.

Un oficial occidental de rang înalt a declarat că echipa SUA părea „dezechilibrată în interiorul ei”, adăugând că „Moscova exploatează această lipsă de coeziune”.

Un alt diplomat a fost mai direct: „Dacă Washingtonul clipeşte, chiar şi pentru un moment, Putin va împinge linia înainte. Europa a văzut de un deceniu acest tipar”.

Între timp, Putin a folosit discuţiile pentru a-şi extinde avertismentele către Europa, acuzând guvernele UE – fără dovezi – că blochează o înţelegere emergentă SUA–Rusia. El a adăugat că Rusia este „pregătită” de război cu Europa dacă va fi provocată.

„Rusia nu intenţionează să lupte cu Europa. Dar dacă Europa începe, suntem pregătiţi chiar acum”, a spus Putin.

Oficialii europeni au respins remarcile ca fiind un amestec de fanfaronadă şi mesaje strategice. Un diplomat UE de rang înalt a răspuns sec: „Aceasta este o piesă de teatru a Kremlinului. Europa nu va fi intimidată să nu sprijine Ucraina.”

Rusia vrea capitulare, nu compromis

La Washington, analiştii au considerat impasul previzibil. George Barros, analist pe Rusia la Institutul pentru Studiul Războiului, a scris într-o postare pe reţelele sociale că refuzul Moscovei de a lua în considerare contrapropunerea SUA–Ucraina se înscrie perfect în comportamentul trecut.

„Rusia nu vrea să negocieze nimic altceva decât termenii capitulării Ucrainei – şi ai Occidentului. Nu ar trebui să-i permitem lui Putin să tot tragă de timp cu SUA la infinit”, a remarcat Barros.

Steven Pifer, fost ambasador american în Ucraina, a spus şi el: „Putin încă mai crede că Rusia îşi poate atinge obiectivele pe câmpul de luptă. Prin urmare, nu vede nicio nevoie de compromis.”

„Occidentul trebuie să ajute Ucraina să-l convingă pe Putin că Rusia va eşua pe câmpul de luptă şi că trebuie să negocieze serios pentru a pune capăt războiului”, a adăugat Pifer.

Două săptămâni de sprint diplomatic nu au produs nicio mişcare substanţială.

Pentru echipa de politică externă a lui Trump, episodul ridică o întrebare dificilă: va schimba administraţia politica SUA mai aproape de cererile Moscovei sau Trump se va vedea constrâns de Congres, de aliaţii NATO şi de realităţile fundamentale care modelează războiul?

Pentru Ucraina, miza rămâne existenţială.

Pentru Putin, războiul este central pentru viziunea sa asupra puterii ruse.

Iar pentru negociatorii americani, această rundă de deschidere subliniază un adevăr încăpăţânat: pacea în Ucraina nu poate fi produsă doar prin înţelegeri diplomatice. Nu încă, oricum.