Proiect de lege PSD. Maghiarii, la un pas să-şi arboreze steagurile secuieşti pe clădirile oficiale

După mai bine de 20 de ani de eforturi, maghiarii din România sunt pe cale să îşi vadă visul împlinit. Un grup de 42 de deputaţi PSD, printre care premierul Victor Ponta şi vicepremierul Liviu Dragnea, a depus o iniţiativă legislativă în Parlament care vizează aprobarea şi arborarea steagurilor proprii de primării şi Consilii Judeţene, ca simbol local, scrie Gândul.

Potrivit publicaţiei citate, în şedinţa coaliţiei de guvernare s-a ajuns la un acord referitor la acest proiect de lege, vicepremierii Kelemen Hunor şi Liviu Dragnea anunţând că acesta va fi depus în Parlament în această săptămână. Proiectul va fi discutat mai întâi de Senat, Camera Deputăţiilor fiind decizională.

Când s-a format noul guvern Ponta 3, liderii celor patru formaţiuni PSD, PC, UDMR şi UNPR au semnat un acord de colaborare care statuează la punctul 9 că „părţile vor susţine promovarea unei iniţiative parlamentare în baza unei largi dezbateri publice, pentru reglementarea unui cadru legal cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora pe instituţiile proprii alături de steagul UE şi al României, steaguri ale unităţilor administrativ teritoriale pe care le reprezintă”.

Prefecţii din Harghita şi Covasna intentaseră mai multe procese împotriva unor primarilor care au arborat drapelul secuiesc, unele dintre acestea fiind deja câştigate de prefecturi. Anterior intrării la guvernare a UDMR, premierul Ponta le-a cerut prefecţilor să retragă orice acţiune împotriva primarilor care au arborat steaguri şi însemne proprii. Conform unor surse guvernamentale citate de EVZ, măsura ar veni ca urmare a unei decizii a Uniunii Europene care cere ca toate administraţiile să aibă patru steaguri: cel al UE, al României, al judeţului şi al localităţii. În acest fel, nu contează ce steag are o localitate cu o majoritate maghiară.

Reamintim că 6 februarie 2013, premierul Ponta reacţiona în scandalul steagului secuiesc: „Nu acceptăm obrăznicii! Nu acceptăm lecţii de la nimeni de cum se aplică legile”. În octombrie 2013, când a fost întrebat Victor Ponta dacă Guvernul va adopta un act normativ care să reglementeze arborarea drapelului secuiesc pe instituţii, a răspuns „Guvernul României, nu. Poate Guvernul Ungariei”.

„Victor Ponta a dat ordin prefecţilor să se retragă din procesele intentate primarilor care au arborat drapelul secuiesc, după ce, exact acum cinci luni spunea că nu va permite niciodată aşa ceva”, a declarat Mihail Neamţu.

Proiectul, susţinut de cei 42 de deputaţi PSD, a fost depus la 14 aprilie şi prevede că unităţile administrativ teritoriale pot supune aprobării Guvernului steaguri proprii, în baza hotărârii autorităţii deliberative. Forma şi dimensiunea steagurilor proprii vor fi cele stabilite pentru drapelul României, culoarea şi însemnele distinctive a acestora nu vor putea aduce atingere simbolurilor naţionale şi nu pot conţine simboluri naţionale ale altor state. Pe aceste steaguri vor putea fi reproduse şi stemele unităţilor administrativ teritoriale, precum şi denumirile acestora.

În localităţile unde populaţia minorităţilor naţionale depăşeşte 20% pe aceste steaguri poate fi menţionată denumirea unităţii administrative şi în limba minorităţii respective, dar va avea aceeaşi mărime a literelor, caracterelor şi culorilor ca şi denumirea oficială în limba română şi va fi amplasată sub aceasta din urmă.

Proiectul mai stabileşte că modelul de steag va fi supus dezbaterii publice şi consultării locuitorilor şi Ministerul Dezvoltării, cu avizul comisiei naţionale, va elabora proiectul de hotărâre şi îl va supune aprobării Guvernului.

Unităţile administrativ teritoriale vor arbora steagurile proprii numai la sediile unităţilor administraţiei publice locale şi ale instituţiilor de interes local, la intrarea principală, deasupra acesteia şi numai împreună cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene, la acelaşi nivel.

Steagurile proprii vor putea fi folosite şi cu prilejul unor manifestări de interes local, acţiuni protocolare sau festive, dar nu vor depăşi ca număr şi dimensiune drapelele României şi Uniunii Europene.Municipiile, oraşele şi comunele vor putea arbora şi steaguri ale judeţelor respective, împreună cu steagurile proprii.

Drapelele şi steagurile proprii, ale judeţelor vor încadra cele două steme, stema României şi cea proprie a unităţii administrativ teritoriale, în toate cazurile stema României fiind aşezată în stânga. Proiectul conţine şi sancţiuni astfel că nerespectarea prevederilor va constitui contravenţie şi se va sancţiona cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei şi cu confiscarea steagului care nu respectă aceste prevederi.

Un deputat PSD opune rezistenţă

Nu toţi din PSD sunt de acord cu aceast proiect de lege. Deputatul Bogdan Diaconu a anunţat că va depune joi, la Parlament, un proiect de lege de interzicere a steagurilor cu caracter etnic.

„Mi se pare normal să intervin cu această măsură pentru ca să nu ne trezim că în jumătate din Transilvania nu o să mai avem drapelul României, ci nu ştiu ce însemne etnice cu trimitere spre autonomie teritorială. Steagurile poftitorilor de enclave etnice pe pământ românesc nu au ce căuta în România!”, a explicat Diaconu.

Deputatul PSD a remis, în exclusivitate pentru Epoch Times, o parte din proiectul de lege pe care urmează să-l depună. Potrivit acestuia „este interzisă afişarea publică a steagurilor cu caracter etnic, indiferent de natura lor, pe instituţiile publice ale României, pe unităţile administrativ-teritoriale de orice fel sau cu ocazia evenimentelor şi manifestărilor oficiale ale statului român şi ale instituţiilor acestuia, precum şi pe actele oficiale, pe site-urile instituţiilor publice sau pe orice fel de reprezentare cu caracter oficial”.

Totodată, „este interzisă afişarea şi purtarea de către persoanele cu funcţii publice de orice fel (aleşi locali, funcţionari publici, bugetari, parlamentari, europarlamentari, funcţionari în aparatul administrativ local sau central) a steagurilor cu caracter etnic, indiferent de împrejurare şi circumstanţe, în România sau în afara ţării”.

Din proiectul lui Diaconu reiese că încălcarea acestor prevederi constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă penală de 25.000 de lei.