"Ameninţări, riscuri, vulnerabilităţi, oportunităţi" - Nicuşor Dan a prezentat Strategia Naţională de Apărare a Ţării
Preşedintele Nicuşor Dan a prezentat, miercuri, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului, noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030.
După o dezbatere care nu a fost lipsită de scântei, strategia a fost adoptată cu o largă majoritate. La un moment dat, cei din tabăra aşa-zis suveranistă chiar l-au huiduit pe preşedinte, nemulţumiţi că acesta a declarat că România va sprijini în continuare Ucraina.
Discursul lui Nicuşor Dan
Strategia Naţională de Apărare este rezultatul unui efort comun, şi vreau să mulţumesc instituţiilor, organizaţiilor, cetăţenilor, care, atât în prima etapă, cât şi în faza a doua de dezbatere publică, au trimis sugestii. Multe dintre ele au fost preluate în acest document.
În primul rând, această Strategie vorbeşte de securitate naţională din perspectiva cetăţeanului, adică nu apărăm o abstracţiune - statul român. Apărăm cetăţeanul român locuitor pe acest teritoriu, şi asta ridică nişte chestiuni: relaţia cetăţeanului cu statul român, încrederea cetăţeanului în statul român, care se poate traduce la un moment dat în disponibilitatea sa de a apăra această instituţie complexă, şi faptul că - trebuie să recunoaştem - există un decalaj între evoluţia în ansamblu a societăţii româneşti, evoluţia economiei, evoluţia aşteptărilor cetăţeanului român şi modul în care administraţia publică răspunde acestor aşteptări.
Conceptul central este acela de independenţă solidară, cu două componente - independenţă şi solidaritate. Independenţă în sensul că acţiunile administraţiei statului trebuie să fie pe măsura modului în care oamenii de aici văd lumea, şi asta tradus în plan internaţional - în afirmarea acestei identităţi, şi afirmarea interesului care corespunde aceste identităţi. Şi, pe de altă parte, evident, solidaritate - respectul nostru faţă de toţi partenerii şi faţă de toate angajamentele pe care ni le-am luat în această lume tot mai complexă.
Documentul are patru capitole importante.
Primul este contextul geopolitic, pentru că, faţă de strategiile anterioare, s-au produs schimbări importante în context. În primul rând, este pusă în discuţie ordinea internaţională bazată pe reguli. Avem în vecinătatea noastră un război de trei ani şi jumătate, avem conflicte în mai multe locuri de pe glob, şi vedem că, din păcate, capacitatea organismelor internaţionale de a rezolva în mod diplomatic aceste tipuri de conflicte este diminuată.
Vedem o evoluţie tehnologică accelerată şi asta înseamnă inclusiv emergenţa inteligenţei artificiale, şi asta înseamnă că, cu cât timpul pe care cineva îl petrece pentru a se adapta la aceste schimbări accelerate, cu atât decalajul său faţă de ceilalţi va creşte. Vedem o importantă tot mai mare a reţelelor sociale şi, prin ele şi prin instrumente tehnologice sofisticate, vedem campanii intense de manipulare şi dezinformare.
În paralel cu punerea în discuţie a sistemului internaţional bazat pe reguli, vedem o punere în discuţie a regulilor deja stabilite ale comerţului internaţional, care necesită, de asemenea, un răspuns adecvat.
Vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructură critică, şi avem o proliferare a ameninţărilor transnaţionale - reţele de trafic, droguri, crimă organizată, terorism. Şi, totodată, vedem efecte tot mai pronunţate ale schimbărilor climatice.
Acesta a fost un rezumat al contextului.
Acum, particularizând la România, Strategia are un capitol care se numeşte „Ameninţări, riscuri, vulnerabilităţi, oportunităţi”. Pe partea de ameninţări, în mod evident, războiul de lângă noi, cu toate consecinţele care decurg de aici, şi războiul hibrid pe care, în mod evident, Rusia îl desfăşoară împotriva României şi împotriva multor ţări europene. Vedem deci atacuri cibernetice, vedem campanii coordonate de dezinformare şi vedem consecinţa acestor lucruri, presiuni asupra democraţiei şi asupra statului de drept.
În plan internaţional, în vecinătatea României, riscurile sunt de instabilitate atât în zona estică - Moldova, Ucraina, în zona sudică - Balcanii de Vest, în zona Caucazului de Sud şi, de asemenea, influenţe ale insecurităţii din zona Orientului Mijlociu, care creează premise de export al acestor riscuri către Europa. În ceea ce priveşte riscurile şi vulnerabilităţile interne, aş insista pe capacitatea redusă a administraţiei publice pe multiple planuri, şi o să dezvolt când o să vorbesc de soluţii, pe corupţie, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educaţiei, gândirea critică şi abandonul şcolar, în această sferă, declinul demografic şi fragmentarea politicilor statului în zona de tehnologie.
Avem, de asemenea, un nivel relativ scăzut în zona de cercetare-dezvoltare-inovare, o zonă care devine tot mai importantă în competiţia globală. Iar, în ceea ce priveşte societatea, cred că un risc important este cantitatea relativ redusă de activitate, activism civic, şi ăsta este un lucru important.
Şi cu asta am terminat pe partea negativă şi o să încep să spun nişte lucruri pe pozitiv.
Există nişte oportunităţi pe care România le are. Una este evidentă, faptul că avem un Parteneriat Strategic cu Statele Unite şi suntem parte a NATO şi a Uniunii Europene, cu toate mecanismele care permit dezvoltare. Vreau să menţionez numai Programul SAFE, şi vreau să felicit Guvernul şi instituţiile implicate pentru efortul pe care l-au desfăşurat în aceste două luni şi pentru aplicaţia pe care am depus-o în Programul SAFE.
Vreau, dacă vorbim de NATO, să menţionez acest program destinat Flancului Estic, Santinela Estului.
Există oportunităţi importante pentru industria naţională de apărare, date de faptul că o să avem în continuare, în anii următori, din păcate, o creştere globală a producţiei militare, şi România are nişte avantaje competitive, are tradiţie, are locaţii, are, încă, oameni calificaţi şi are industrii conexe, care sunt apropiate şi în care soluţiile tehnologice sunt apropiate, IT-ul şi industria automotive.
Poziţia geografică este o oportunitate, România poate să devină un punct de conectivitate între Europa şi Asia.
Portul Constanţa este o oportunitate. E foarte bine ca, în doi-trei ani, el va fi conectat şi pe autostradă, şi feroviar cu vestul Europei.
Dunărea este, de asemenea, o oportunitate, inclusiv în perspectiva procesului viitor de reconstrucţie al Ucrainei.
Şi dacă vorbim de Marea Neagră, cred că trebuie să subliniem Strategia Uniunii Europene cu privire la Marea Neagră, care a fost adoptată acum un an la iniţiativa României. În zona de tehnologie, chiar dacă nu suntem în momentul acesta foarte bine organizaţi, România are un potenţial foarte mare, pentru că avem un sector privat care este competitiv şi pentru că avem o calitate a forţei de muncă.
Şi aş încheia capitolul oportunităţi cu românii din diaspora. Sunt milioane de oameni care s-au dovedit a fi competitivi într-o piaţă mult mai competitivă decât piaţa noastră şi orice fel de colaborare cu aceşti oameni, prin dezvoltarea de afaceri, prin atragerea lor înapoi acasă, poate să fie un uriaş plus pentru România.
În ceea ce priveşte - şi acesta este ultimul capitol - ce este de făcut, ce ne propunem prin această Strategie, în zona de apărare propriu-zisă, în mod evident, consolidarea capacităţilor de apărare, şi am pomenit deja toate mijloacele prin care putem să facem asta; întărirea colaborării cu partenerii noştri, fie că vorbim de Statele Unite, fie că vorbim de NATO, de Uniunea Europeană, fie că vorbim de relaţiile bilaterale, şi am menţionat câteva din programele în care suntem angrenaţi.
În zona politicii externe, ne propunem să consolidăm parteneriatele noastre strategice şi să întărim rolul nostru în organismele şi în formatele multilaterale - Uniunea Europeană, NATO, dar şi Iniţiativa celor Trei Mări, Formatul B9, sunt locuri în care vocea României trebuie să se audă mult mai pregnant.
Vom susţine în continuare stabilitatea şi dezvoltarea Republicii Moldova. Este un obiectiv important al politicii noastre externe. Vom sprijini în continuare Ucraina. Vom susţine, de asemenea, securitatea în zona Balcanilor de Vest şi vom susţine integrarea în Uniunea Europeană a vecinilor noştri. Este o condiţie a stabilităţii noastre viitoare.
Marea Neagră este un punct important în politică noastră externă. Pentru că, aşa cum am spus, este, pe de o parte, o vulnerabilitate, pe de altă parte, poate să fie o mare oportunitate.
Iar în ceea ce priveşte politica internă, lupta împotriva corupţiei e foarte importantă. În primul rând, trebuie să existe o coordonare mai mare între instituţiile care se ocupă de acest fenomen. În al doilea rând, trebuie să prioritizăm marea corupţie, pentru că, în momentul acesta, este un amestec între diferite zone de corupţie.
În mod explicit, Strategia prevede implicarea serviciilor de informaţii în colectarea datelor cu privire la corupţie, fără însă să depăşim graniţa între sistem de informaţii şi sistem de justiţie, şi corectarea mecanismelor legislative şi administrative care întârzie judecarea faptelor de corupţie şi dau sentimentul publicului că nu se întâmplă nimic în această zonă.
Foarte importantă este zona economică, pentru că ea este fundamentul întregii construcţii. O stabilitate şi predictibilitate bugetară. Aşa cum am menţionat, revigorarea industriei naţionale de apărare pe oportunităţile pe care le are. Promovarea companiilor româneşti şi atragerea investiţiilor străine, şi aici un rol foarte important îl are diplomaţia economică, care a lipsit până în momentul ăsta, ca să o spunem foarte deschis.
O oportunitate va veni odată cu aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, OCDE. Şi vreau să mulţumesc Parlamentului pentru celeritatea cu care a transpus rugăminţile sau angajamentele, actele normative necesare acestui proces de aderare, şi sunt în continuare foarte optimist că în vara anului viitor România va fi membru al OCDE.
Şi, foarte importantă, pentru că există o conexiune directă, energia, dezvoltarea proiectelor majore şi de producţie, şi de transport-distribuţie este în atenţia noastră, pentru că există o conexiune între productivitate şi preţul energiei.
O să închei cu rolul cetăţeanului, cu care am început. E foarte important în realizarea acestei Strategii, şi în realizarea multor lucruri care ţin de dezvoltarea României în viitor, să implicăm cetăţenii şi societatea civilă, şi pentru asta, în primul rând, trebuie să recâştigăm încrederea cetăţenilor, şi asta este corelată cu lupta împotriva corupţiei.
Ulterior acestei Strategii, o să existe un plan de implementare care va avea termene şi indicatori, aşa cum are orice plan de implementare, dar nici de strategii, nici de planuri de implementare nu duce lipsă România. Chestiunea este dacă şi cum vom reuşi să punem în practică ceea ce este scris în aceste documente, şi aveţi în mine un partener.
