Problemele românilor din sudul Basarabiei

Vicepreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, deputatul PSD Bogdan Diaconu, a anunţat luni, în cadrul conferinţei intitulate „Informare privind situaţia românilor din sudul Basarabiei (regiunea Odessa, Ucraina)”, că va propune Ministerului Afacerilor Externe un proiect de strategie pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării pentru că situaţia în care se găsesc aceştia este „extrem de gravă” şi s-ar putea să ne găsim în curând în situaţia să „nu mai avem comunităţi de români în jurul graniţelor, pentru că, din păcate, toate statele din jur au avut o politică de deznaţionalizare şi de asimilare a populaţiei româneşti de pe teritoriul lor”.

„În documentarea pe care am făcut-o de-a lungul timpului am constatat numeroase şi grave probleme cu care se confrunta comunităţile româneşti din jurul graniţelor şi de aceea am decis ca este un lucru oportun să încep o serie de conferinţe de presă în care să prezentăm problemele din aceste comunităţi şi să invit reprezentanţi din aceste comunităţi. Astăzi este prima de acest gen şi am invitat alături de mine pe reprezentanţii comunităţii româneşti cu cele mai grave probleme şi cea mai expusă la ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina şi mă refer la comunitatea românească din sudul Basarabiei şi îl am alături pe Anatol Popescu preşedintele Asociaţiei Basarabia care ne va oferii informaţii de la faţa locului despre problemele cu care se confrunta românii de acolo”, a precizat Bogdan Diaconu.

Preşedintele Asociaţiei Basarabia, Anatol Popescu:„Există o comunitate mare de români în sudul Basarabiei şi doar câteva organizaţii româneşti, practic o mâna de oameni, care caută să animeze viaţa culturală românească acolo. Mari probleme avem în domeniul învăţământului. Şcolile noastre şi învăţământul se confrunta practic cu problemele provocate de politica de deznaţionalizare şi ucrainizare venită de la Kiev. În sudul Basarabiei, indiferent care guvernare a fost la putere timp de 23 de ani de independenţă a Ucrainei, întotdeauna românii au fost siliţi să renunţe la identitate, siliţi benevol-forţat într-un fel, întrucât nicio guvernare nu a acordat drepturi şi nu a răspuns doleanţelor liderilor comunităţii.

Drept rezultat, spre exemplu, din 18 şcoli cu predare în limbă română în 1991, am ajuns ca în 2013 să avem doar 5 şcoli cu predare integrală în limbă română, restul de 13 fiind ori ucrainizate, ori rusificate în definitiv, ori, conform practicilor din Ucraina, dacă o şcoală are o clasă în limbă ucraineană deja nu mai este considerată ca fiind cu statut de şcoală a minorităţii naţionale.

Peste Ucraina a venit acum această avalanşă de evenimente deloc dorite şi aşteptate, dar cu părere de rău suntem exact în zona imediată celei în care au loc acum conflicte şi unde există proteste de stradă din partea simpatizanţilor unei părţii sau alteia. Noi suntem înconjuraţi de state româneşti şi nu putem să ajungem la niciunul dintre ele. La Chişinău trebuie să ajungem cu paşaport, iar la Bucureşti trebuie să ajungem cu viză. Ca să ajungem la Tulcea nu avem nicio trecere directă peste Dunăre.

Situaţia românilor din sudul Basarabiei este cea mai gravă cu privire la românii din jurul frontierelor şi sperăm să primit o atenţie sporită din partea clasei politice de la Bucureşti. Fără sprijinul patriei istorice riscăm să fim complet uitaţi, complet deznaţionalizaţi şi nu am vrea să ajungem în cazul românilor mai departe de hotarele României care sunt nevoiţi să-şi deschidă şcoli pentru a preda limbă română şi pentru a învăţa româneşte. Dar aceasta este perspectiva, într-o perioadă zic eu de 10 ani de zile, dacă nu se intervine urgent”.

Directorul Centrului Român de Studii şi Strategii, Eugen Popescu: „Criza din Ucraina face din comunitatea românească din sudul Basarabiei o comunitate strategică. Trebuie să se înţeleagă faptul că este comunitatea românească care, în perspectiva evenimentelor care se desfăşoară deja în estul Ucrainei şi în sudul acesteia, este cea mai expusă incidentelor dintre statul ucrainean şi populaţia rusofonă, având în spate Rusia

Duminică, pentru prima dată în sudul Basarabiei, în Odessa, Chilia şi Ismail au apărut coloane de maşini cu rusofoni, cu steaguri ale Rusiei, care au încercat să facă manifestaţii proruse într-o zonă locuită de o populaţie românească foarte importantă. Obiectivul Rusiei posibil să fie acela de a ajunge la gurile Dunării utilizând populaţia rusofonă din sudul Basarabiei, mă refer în general la cea din oraşul Odessa, şi populaţia rusofonă de origine bulgară. Există în sudul Basarabiei aproximativ 80.000, dacă nu 100.000, de bulgari care sunt complet rusificaţi şi care de curând, în contextul crizei ucrainene, au fost vizitaţi de deputaţi ai Parlamentului rus. Situaţia ar putea degenera rapid aici pentru că zonele industriale de acolo reprezintă o zonă strategică pentru Ucraina, care dacă o vor pierde, pierd practic 25% din economia Ucrainei.

De aceea populaţia românească de acolo are nevoie de un sprijin concret şi imediat al statului român. Această populaţie românească de acolo a fost uitată ani de zile. Diplomaţia românească a făcut o mare greşeală trimiţând în consulatele generale ale României din zone unde sunt români, diplomaţi care nu făceau cinste nici corpului diplomatic al României, şi nici României. Sunt diplomaţi care stau numai în clădirile consulatelor, care acţionează incoerent, care nu ţin legătura cu comunitatea românească, care se ocupă de orice altceva decât de a apăra comunitatea românească din zonele respective.

Şi eu cred că trebuie luat în considerare acest lucru inclusiv de ministerul de Externe. România are comunităţi româneşti în jurul frontierelor sale şi în Balcani care sunt în prag de a fi asimilate complet. Şi nu e vorba de zeci de mii de oameni, ci de sute de mii de oameni, este vorba de milioane de români. Din această perspectivă, diplomaţia română are foarte multe să îşi reproşeze. Sper ca ministrul de Externe Titus Corlăţean să înţeleagă importanţa strategică şi importanţa momentului acesta pentru comunitatea româneşti din sudul Basarabiei.

În cazul în care nu va fi ajutată această comunitate va intra sub tăvălugul ofensivei care se desfăşoară în aceste momente în Ucraina. Este o ofensivă care nu se va opri, care are în spate un stat cu o capacitate extrem de puternică de lansare a operaţiunilor speciale, este vorba de Rusia. Şi cu siguranţă, dacă rusofonii, acele echipaje în maşini cu steaguri ruseşti, au ajuns deja la Chilia, la Ismail, adică în oraşele cu populaţia românească masivă, atunci este clar că obiectivul Rusiei este să vină până la gurile Dunării. Trebuie să avem foarte mare grijă cu lucrul acesta.

Eu cred că statul român trebuie să facă toate eforturile pentru a sprijinii această populaţie românească uitată acolo. Unde a fost statul român dacă din 18 şcoli au mai rămas 5 şcoli? Cum este posibil să nu existe un centru cultural pentru această populaţie. Nu există un post de radio. Uitaţi-vă ce au minorităţile româneşti la noi în România. În afară de acea caravană a ICR-ului odată pe an, România nu a făcut nimic pentru ei.

Este posibil să ne batem joc de conaţionalii noştri, care fără voia lor au rămas în afara frontierelor României? Există jumătate de milion de Români în Ucraina. România trebuie să-şi asume rolul de a garanta drepturile lor, iar acum trebuie să discute cu Kievul de o manieră mult mai fermă decât a făcut-o până acum. România trebuie să facă din această comunitate din sudul Basarabiei un punct central al interesului ei care să devină, prin prisma diplomaţiei române la Bruxelles şi în NATO, un punct important de referinţă al UE şi al NATO.

Această comunitate românească nu are cum să se întoarcă sub o influenţă rusească. Ea se va întoarce dacă România va fi în continuare dezinteresată. Lucrurile evoluează cu o viteză ameţitoare. Aţi văzut ce se întâmplă în estul Ucrainei. Prezenţa acestor rusofoni în sudul Basarabiei este deja foarte gravă şi dă semnalul că Rusia este interesată să ajungă la gurile Dunării. Noi avem acolo o populaţie românească care nu trebuie pierdută. Ea trebuie să rămână românească, să rămână cu identitate românească, să rămână cu şcoli româneşti şi să poată oricând să aibă oricând posibilitatea de a-şi alege viitorul. Noi trebuie să-i oferim această posibilitate acestei populaţii româneşti din sudul Basarabiei”.

În încheierea conferinţei, Bogdan Diaconu a declarat că acestea sunt probleme grave cu care se confruntă românii din jurul graniţelor şi „totodată trebuie să recunoaştem că România după 1989 nu a avut niciun fel de strategie privind comunităţile istorice din jurul graniţelor sale şi este o necesitate imediată să elaborăm o astfel de strategie, voi lucra la ea vă promit”.

„Voi propune (n.r. o strategie), prin Comisia românilor din afara graniţelor din cadrul Camerei Deputaţilor, voi propune şi departamentului Românilor de Pretutindeni şi Ministerului de Externe pentru că este absolut necesar să transformăm gândurile şi toate strategiile şi toate proiectele pe care le avem, să dăm o coerenţă şi să le transpunem în fapte reale pentru că românii din jurul graniţelor aşteaptă acest lucru de 24 de ani. Nu mai putem să îi lăsăm să aştepte încă ani buni de acum încolo pentru că s-ar putea să nu mai avem comunităţi de români în jurul graniţelor, pentru că, din păcate, toate statele din jur au avut o politică de deznaţionalizare şi de asimilare a populaţiei româneşti de pe teritoriul lor”, a adăugat deputatul PSD.