Proiect de lege controversat. Infractorii pot invoca "regretul efectiv" pentru a scăpa de problemele penale
alte articole
Cum închisorile de la noi din ţară sunt supraaglomerate şi România a pierdut mai multe procese la CEDO, unuia dintre aleşii neamului i-a venit o idee inedită pe care a transformat-o în proiect de lege. Este vorba despre senatorul independent Alfred-Laurenţiu-Antonio Mihai care vrea să introducă în Codul Penal conceptul de "regret efectiv".
Concret, infractorii care sunt la prima lor abatere pot scăpa de răspunderea penală, dacă se autodenunţă în timp util [de la momentul săvârşirii infracţiunii să nu fi trecut mai mult de două treimi din termenul de prescripţie], îşi recunosc vinovăţia şi repară prejudiciul provocat sau compensează valoarea acestuia.
Sunt exceptate de la instituţia "regretului efectiv" infracţiunile săvârşite cu violenţă, cele contra siguranţei şi sănătăţii publice, contra securităţii naţionale, contra umanităţii, crime de război, genocid, terorism etc.
Nu sunt însă exceptate infracţiunile asimilate actelor de corupţie, cum ar fi darea şi luarea de mită, sau traficul de influenţă şi abuzul în serviciu.
În expunerea de motive, Alfred-Laurenţiu-Antonio Mihai susţine că puşcăriile de la noi din ţară sunt supraaglomerate, numărul proceselor penale este tot mai mare, iar ţara noastră a suferit numeroase condamnări la CEDO din cauza duratei prea mari a proceselor şi a condiţiilor din penitenciare.
"În anul 2015, potrivit rapoartelor CEDO, România este pe locul al treilea în privinţa numărului de condamnări înregistrate. Principalele motive pentru care Curtea de la Strasbourg a condamnat România sunt aglomeraţia (sic!) din închisori şi durata prea lungă a proceselor", afirmă Mihai în expunerea de motive.
Mai mult, senatorul a vorbit şi despre "modelul justiţiei restaurative" care se regăseşte în sistemele judiciare din mai multe ţări, cum ar fi Marea Britanie, SUA, Canada, Franţa, Belgia, Australia, şi se bazează pe repararea prejudiciului cauzat victimei.
"Modelul justiţiei restaurative se bazează pe ideea reparării prejudiciului cauzat victimei care, nu rareori, este neglijată sau chiar victimizată în cadrul sistemului de justiţie. Chiar dacă infractorului i se aplică o pedeapsă, fie şi una privativă de libertate, cu executare, acest fapt nu diminuează prejudiciile cauzate, oricât de aspră ar fi sancţiunea aplicată infractorului", a explicat Alfred-Laurenţiu-Antonio Mihai.
