17 ani de la debutul unui genocid. Enigmaticul grup al Chinei cere în continuare Partidului pedepsirea crimelor

Aderenţii Falun Gong din România organizează în perioada 24-25 aprilie o serie de acţiuni menite să marcheze comemorarea a 17 ani de la "apelul de la Zhongnanhai" în China, eveniment sinonim cu debutul uneia dintre cele mai violente persecuţii declanşate vreodată împotriva unei mişcări spirituale.

Cu această ocazie, aderenţii mişcării vor protesta paşnic în faţa Ambasadei Chinei din Capitală şi vor organiza mai multe activităţi informative, prilej cu care românii vor avea ocazia să semneze petiţia pentru oprirea genocidului împotriva Falun Gong, conform unui comunicat al Asociaţiei Falun Gong.

Istoric

Apelul de la Zhongnanhai din 25 aprilie 1999 a fost etichetat de către unii observatori ai Chinei drept catalizatorul uneia dintre cele mai vicioase opresiuni din timpurile moderne.

Potrivit comunicatului de presă remis Epoch Times de Asociaţia Falun Dafa România, cu doar şapte ani înainte de apelul de la Zhongnanhai, maestrul practicii, Dl. Li Hongzhi a prezentat publicului Falun Gong, o străveche practică spirtuală având la bază principiile Adevăr, Compasiune, Toleranţă şi un set de exerciţii lente de tip Taichi.

Falun Gong a devenit într-o perioadă scurtă de timp populară în întreaga Chină, fiind apreciată şi practicată inclusiv de un număr substanţial de oficiali ai Partidului Comunist Chinez şi cadre ale armatei. Mai mult, publicaţia Cronica Tineretului din Beijing a listat în ianuarie, martie şi aprilie 1996, cartea principală a Falun Gong, Zhuan Falun ca fiind bestseller.

Cu toate acestea, în 24 iulie 1996, cărţile Falun Gong au fost interzise publicării de către Biroul de Ştiri al Chinei, o ramură a Departamentului de Propagandă aparţinând Partidului, sub pretextul că lucrările "răspândesc superstiţii". În realitate, se încerca discreditarea practicii în contextul în care numărul aderenţilor acesteia ajunsese la zeci de milioane, lucru care stârnise nemulţumirea regimului comunist.

În 1999, regimul chinez a estimat numărul practicanţilor Falun Gong din Beijing la aproximativ patru, cinci sute de mii; numărul din întreaga ţară a fost estimat la 70-100 de milioane, conform unei statistici publicate la un post de televiziune din Shanghai.

Protestul tăcut

Zhongnanhai, sediul central al Guvernului din Beijing, a fost locul primului apel public major al practicanţilor Falun Gong - cea mai mare adunare publică spontană de la masacrul din 1989 din Piaţa Tiananmen.

Conform înregistrărilor video, între 10 şi 20 de mii de manifestanţi s-au adunat în zona Zhongnanhai pentru a oferi o petiţie liderilor Partidului Comunist.

Imaginile înregistrate de cameramanii ABC au arătat un grup ordonat de chinezi, stând în picioare într-un mare şir, de-a lungul a doi kilometri, în proximitatea Oraşului Interzis, într-o zonă din apropierea sediului central al Partidului Comunist. Unii practicau exerciţiile Falun Gong, în timp ce alţii stăteau sau citeau.

Ei cereau două lucruri: să recâştige recunoaşterea oficială a practicii Falun Gong şi să adreseze o petiţie pentru eliberarea practicanţilor Falun Gong arestaţi în oraşul de coastă Tianjin.

Factorii ce au declanşat persecuţia

Cu două săptămâni înainte de 25 aprilie, publicaţia Compendiu de Ştiinţă şi Tehnologie pentru Tineret publicase un articol defăimător la adresa Falun Gong, scris de cumnatul ministrului Securităţii Publice.

Trecând prin evenimentele dramatice ale Revoluţiei Culturale Chineze, chinezii ştiau că orice mişcare de represiune începe prin articole de critică în mass-media. Astfel, un număr de practicanţi Falun Gong au făcut un apel paşnic la sediul publicaţiei Compendiu de Ştiinţă şi Tehnologie pentru Tineret, cerându-le editorilor să retragă articolul denigrator.

Ca urmare a indicaţiilor partidului, revista a chemat poliţia, iar 45 de practicanţi au fost bătuţi şi reţinuţi. În consecinţă, practicanţii locali au făcut apel la Guvernul Municipal Tianjin, care i-a direcţionat către Biroul Central pentru Apeluri din Beijing.

Când protestatarii au ajuns la Zhongnanhai dimineaţa devreme, în jur de 1.000 de persoane de la siguranţa publică şi de ofiţeri în civil erau deja instalaţi pe poziţii.

Poliţia a refuzat să îi lase să se apropie de Biroul de Apeluri principal. De fapt, tocmai autorităţile i-au direcţionat într-o poziţie apropiată de Zhongnanhai, care părea să înconjoare complexul. Această tactică a fost o mişcare calculată, care a fost folosită pentru falsa acuzare a practicanţilor Falun Gong de "încercuire" a clădirii.

Cinci reprezentanţi ai grupului au fost invitaţi să vorbească cu premierul Zhu Rongji. Oficialul a emis imediat un ordin de eliberare a practicanţilor arestaţi şi a asigurat reprezentanţii că Guvernul nu are probleme cu Falun Gong, după care mulţimea s-a dispersat în linişte.

Bucuria practicanţilor nu a durat mult, întrucât, în aceeaşi zi, şeful Partidului Comunist Chinez, Jiang Zemin, a emis o scrisoare internă în care a ordonat eradicarea Falun Gong.

Începe represiunea

În ciuda rezoluţiei premierului Zhu Rongji, în Biroul Politic a fost agitaţie. Trei luni mai târziu, pe 20 iulie, în încercarea de a-şi consolida puterea personală, Jiang Zemin, liderul de atunci al Partidului Comunist Chinez, a decis să scoată practica în afara legii.

Momentul a marcat începutul unei campanii la nivel naţional de calomniere şi persecutare a Falun Gong. Practicanţii care făceau exerciţii în parcuri erau hărţuiţi în mod regulat, unii martori amintindu-şi cum aceştia erau ridicaţi de poliţie şi aruncaţi la pământ în timp ce încă stăteau în meditaţie cu picioarele încrucişate.

Mii de persoane au fost duse cu forţa pe stadioane, după care au fost transferate în lagăre de muncă. Nu au avut loc procese formale, iar decesele practicanţilor Falun Gong aflaţi în arest erau tratate ca "sinucideri".

Urmările represiunii

Din 1999 până în prezent milioane de aderenţi ai mişcării Falun Gong şi-au pierdut viaţa în urma persecuţiei care continuă şi în prezent. La ora actuală se estimează că peste un milion de practicanţi sunt deţinuţi ilegal în lagărele de muncă din China, viaţa lor fiind de asemenea în pericol.

Potrivit investigaţiilor, practicanţii Falun Gong, precum şi alţi prizonieri de conştiinţă, au fost transformaţi de PCC într-o imensă bancă de organe, fiind ucişi în mod sistematic pentru organele lor, vândute pe piaţa transplanturilor.

Eforturile internaţionale de a investiga recoltarea de organe din China includ: Investigaţiile avocatului canadian de drepturile omului David Matas şi a fostului secretar de stat canadian David Kilgour, care au fost publicate în cartea "Recoltarea Sângeroasă", lucrare pentru care au fost nominalizaţi pentru Premiul Nobel pentru Pace, şi eforturile jurnalistului american de investigaţie Ethan Gutmann, care a publicat în 2014 cartea "Carnagiul: uciderea în masă, recoltarea de organe, şi soluţia secretă a Chinei pentru problema disidenţilor săi".

În decembrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care "îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de relatările persistente şi credibile referitoare la recoltarea sistematică de organe, care are loc în Republica Populară Chineză cu susţinerea statului, de la deţinuţi de conştiinţă, fără acordul lor, inclusiv de la numeroşi practicanţi de Falun Gong, reţinuţi pentru convingerile lor religioase, precum şi de la membrii altor grupuri minoritare etnice sau religioase;"

Evenimente organizate în Bucureşti

Pe data de 24 aprilie practicanţii Falun Gong au organizat un protest paşnic în faţa Ambasadei Chinei, între orele 11:45 - 13:45, şi un eveniment informativ în Parcul Herăstrău, între orele 14:30 - 18:15. Pe data de 25 aprilie va avea loc un nou apel paşnic pe trotuarul din faţa Ambasadei Chinei, Bd. Beijing, la intrarea în Parcul Bordei, între orele 17:00 - 18:30.

Organizatorii activităţilor de informare desfăşurate pe 25 aprilie în Bucureşti speră că, în această zi, membri ai parlamentului, mass-media, precum şi societatea civilă li se vor putea alătura în sprijinirea eforturilor lor paşnice menite să ajute la oprirea persecuţiei împotriva Falun Gong.