Piaţa Tiananmen: Atenţie, mass-media poate deveni responsabilă de represiunea uigurilor (intelectual uigur)

Ilham Tohti, economist proeminent şi intelectual de naţionalitate uigură, este foarte precaut în a valida teza unei matrici teroriste în accidentul din Piaţa Tiananmen, care a avut loc lunea trecută, în care au fost ucise cinci persoane.

Într-un interviu acordat pentru AgiChina24, Ilham Tohti explică faptul că acuzaţiile nu trebuiesc făcute numai în mod oficial "ci trebuie să fie susţinute de dovezi şi fapte şi în plus este nevoie ca presa să desfăşoare activităţi de cercetare independente". În două zile, înainte de admiterea unei posibile piste teroriste, de fapt, Beijingul a făcut să se înţeleagă că există o legătură între regiunea musulmană Xinjiang şi maşina care s-a prăbuşit la viteză maximă pe turiştii din Piaţa Tiananmen şi că aceasta ar trebui să fie calea de urmat în anchetă.

Pentru domnul Tohti viteza cu care o parte a presei a semnat teza terorismului uigur şi iresponsabilitatea guvernului de a nu bloca aceste voci sunt responsabile pentru alimentarea tensiunilor dintre grupurile etnice. "Dacă se presupune că acesta este un atac terorist fără a avea dovezi se pune sub proces un întreg grup etnic. În provinciile Xinjiang din China, ca şi în alte provincii tulburările sociale sunt în creştere. Cu siguranţă există o istorie a acestor mişcări de independenţă şi separatiste, dar nu putem atribui acestora incidente fără a avea dovezi. Singura explicaţie pe care o avem în mai multe accidente este cea oficială furnizată de guvern, dar am auzit de la cei care sunt în Xinjiang că lucrurile stau diferit. Eu nu pot exclude că în viitor oamenii din Xinjiang nu vor folosi metode violente pentru a-şi exprima frustrarea lor, dar este complet greşit să se asocieze a priori aceste incidente terorismului uigur".

Tohti explică faptul că, deja în 2008, uigurii au fost primii acuzaţi ai unei explozii care a avut loc pe un autobuz la Kunming, în sudul regiunii Yunnan. Într-o anchetă ulterioară s-a arătat că a fost actul disperat al unui om care a suferit o nedreptate. Dar noua versiune nu a spălat pata de violenţă pusă pe întreaga populaţie uigură. "Nu avem mass-media independente sau organizaţii ori grupuri de reprezentanţă care să probeze punctul nostru de vedere şi pentru a corecta acuzaţiile false", spune intelectualul uigur.

De când a început "vânătoarea de uiguri", membrii grupului etnic au început să sufere presiunea şi mai mult decât de obicei. "Ştiu că în ultimele două zile, uigurii sunt sub control şi că hotelurile din Beijing au avut ordin să nu-i accepte", a spus Tohti.

În ultimele zile, o serie de vizite la hotelurile din jurul cartierului care înconjoară Piaţa Tiananmen, au adus la lumină existenţa unei liste de urmăriţi şi numere de înmatriculare ale unor maşini pe care poliţia o face să circule de luni. Pe listă sunt opt nume, toate aparent uigure în afară de unul cu un nume chinez Han, spune chelnerul unui mic hotel din zonă pentru AgiChina24. A fost ordonat tuturor să nu arate la nimeni această listă, a spus omul.

Publicarea identităţii celor responsabili pentru accident, a unei prime versiuni a dinamicii cât şi arestarea altor cinci complici a stârnit discuţii aprinse în China.

Pe Weibo sunt mulţi cei care nu cred în teza teroristă. "Cum se face că unul care comite un atac terorist o ia cu el pe mamă şi pe soţie?" scrie un utilizator al platformei de micro-blogging, referindu-se la faptul că cei trei care au murit în accidentul de maşină sunt membrii unei familii formată dintr-un bărbat, soţia sa şi mama sa. "Când cineva aspiră să moară este că nu mai are nici un viitor în faţa lui", scrie un altul, şi "unde există represiune există şi revoltă". Un alt utilizator scrie "o familie de trei persoane, de ce, în ce împrejurări s-a ajuns la acest act tragic?"

Pentru mass-media statului chinez cele cinci persoane arestate ar fi mărturisit deja că acţiunea a fost premeditată şi organizată de natură teroristă. În sistemul judiciar din China, mărturisirea joacă un rol central, iar de multe ori, în trecut, au existat cazuri evidente de mărturisiri false, de obicei obţinute prin tortură. În 2010, s-a iscat un mare scandal în jurul cazului lui Zhao Zhuohai, condamnat la închisoare pe viaţă după "mărturisirea" unei crime şi exonerat mai târziu, atunci când presupusa victimă a fost găsită în viaţă.

Majoritatea oamenilor care trăiesc în Xinjiang sunt uiguri, un grup etnic turc care urmează Islamul sunnit. Aceştia sunt supuşi unor presiuni din partea autorităţilor comuniste chineze care caută să le modifice cultura, limba, credinţa şi libertatea.

Partidul Comunist Chinez a încurajat migrarea etniei chineze Han în Xinjiang, în ceea ce spun criticii că este o încercare de a marginaliza şi a dilua cultura locală. Tensiunile au ajuns la un punct culminant violent în 2009, care s-a manifestat printr-o serie de proteste şi reacţii violente.

Uigurii sunt de mai mult timp ţinta unei campanii de represiune şi de control din partea guvernului central chinez care cel mai recent a interzis chiar educaţia religioasă pentru copii, interzicându-le accesul în moschei.

Uigurii nu sunt unica minoritate religioasă persecutată de regimul dictatorial de la Beijing.

În grupul victimelor persecutate intră creştinii, tibetanii şi practicanţii Falun Gong. Aceştia din urmă sunt supuşi celei mai crunte persecuţii din zilele noastre. Aruncaţi în lagăre de muncă forţată, lăsaţi fără locuri de muncă, şi transformaţi în bănci vii de organe pentru transplant, practicanţii Falun Gong sunt supuşi acestor forme de manifestare a represiunii începute împotriva lor, încă din 20 iulie 1999.