Petru Bogatu: Primirea lui Krasnoselski la Londra netezeşte drumul Transnistriei spre separare

Analistul politic Petru Bogatu susţine că vizita fără precedent în Marea Britanie a şefului administraţiei de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, şi primirea sa la Ministerul de Externe al Regatului Unit nu ar fi întâmplătoare. Dimpotrivă, pare a fi o bombă politică occidentală recent fabricată care se află în faza de testare.

”Că la mijloc nu este o stângăcie sau o eroare diplomatică, nu încape îndoială. Voiajul liderului regiunii separatiste nu era un secret, iar Chişinăul a cerut respectuos, dar ferm Londrei să nu permită sosirea acestuia pe Insula Albionului. Surprinzător, Foreign Office (Ministerul de Externe n.r.) a ignorat demersurile făcute de oficialităţile moldovene, lucru care nu s-a mai întîmplat de la 1992 încoace, anul izbucnirii conflictului de la Nistru”, scrie Petru Bogatu într-un editorial, menţionând că până acum n-a fost înregistrat niciun caz ca statele occidentale să desconsidere poziţia Republicii Moldova.

În opinia analistului politic, s-ar crea impresia că a fost întoarsă foia problemei transnistrene şi s-ar prefigura o nouă abordare a diferendului pe care unele state occidentale, în primul rând Marea Britanie şi SUA ar înclina să o adopte.

Separatiştii puşi la respect

”Oricât ar părea de paradoxal, Republica Moldova suportă acum consecinţele propriilor succese în chestiunea Transnistreană. Asistat de Kiev, Chişinăul pentru prima oară preia controlul asupra segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Mai mult decât atât, preşedintele Poroşenko a lăsat să se întrevadă că ţara sa are suficiente resurse pentru a pune la respect regiunea separatistă în cazul în care Tiraspolul va apela la ajutorul trupelor ruse dislocate în zonă pentru a împiedica Republica Moldova să pună stăpânire pe hotarul său răsăritean”, a adăugat autorul editorialului.

Petru Bogatu notează că s-a creat, o situaţie nouă, nemaiîntâlnită până acum. Transnistria nu ar fi Abhazia sau Donbas. Nu are hotar comun cu Rusia şi tocmai de aceea, dacă se va pomeni izolată de restul lumii, riscă să intre rapid într-un colaps economic, politic şi social.

”Statul nistrean” în putrefacţie

În aceste condiţii, Putin, după cum scria recent Nicolae Negru în Ziarul Naţional, are nevoie ca de aer de o soluţie salvatoare, onorabilă, pentru a pune capăt agoniei „statului nistrean" în stare de putrefacţie, pe care nu-l poate întreţine la nesfârşit. Asta înseamnă că el ar fi dispus să se retragă din Transnistria. Însă nu oricum, ci doar cu capul sus, pentru a nu se compromite în faţa susţinătorilor săi.

Analistul politic sugerează că Moscova ar fi transmis nişte semnale în Occident că-i dispusă să-şi evacueze contingentul militar din Transnistria şi să deblocheze astfel procesul de reglementare a diferendului. Dar cu o condiţie. Occidentul trebuie să plătească demilitarizarea regiunii rebele cu recunoaşterea independenţei acesteia în baza precedentului Kosovo.

”În caz contrar, strâns la zid, Putin va dezgheţa conflictul în spatele Ucrainei, că oricum nu are nimic de pierdut, deschizând astfel al doilea front. Acest scenariu s-ar constitui într-un coşmar nu doar pentru Kiev, ci şi pentru Europa, deoarece ar apropia războiul ruso-ucrainean de hotarele ei. În această partidă de şah politic nici Putin, nici Occidentul nu prea au de ales. Mutări bune sunt puţine”, a punctat Bogatu.

Zaruri aruncate

În concluzie, autorul editorialului precizează că retragerea trupelor ruse în schimbul separării autoproclamatei republici nistrene pare a fi un compromis mai mult sau mai puţin rezonabil care ar da satisfacţie multora. Republica Moldova s-ar descotorosi de prezenţa militară rusească, Ucraina ar scăpa de spectrul extinderii agresiunii ruse, iar Occidentul îşi va înscrie în palmaresul diplomatic o semnificativă concesie a Moscovei.

”Orice ar spune astăzi diplomaţia britanică care jură că respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova, primirea lui Vadim Krasnoselski la Foreign Office readuce pe tapet scenariul Kosovo şi netezeşte drumul Transnistriei spre separare. Este limpede că deocamdată părţile tatonează terenul. În timpul apropiat, vom afla şi dacă zarurile au fost aruncate.”

Marile puteri flirtează cu separatiştii, oficialii Chişinăului ignoraţi

În replică, jurnalistul Ştefan Secăreanu comentează pe pagina sa de Facebook că situaţia la care s-a ajuns în prezent este o consecinţă a laşităţii, inconsecvenţei şi lipsei de patriotism a guvernărilor de la Chişinău, mai ales a celei de după 2009, care au flirtat cu regimul separatist, au furat şi jefuit tot ce se putea împreună cu criminalii de la Tiraspol şi cu stăpânii lor de la Moscova.

”Exemplul cel mai elocvent este jaful sistemului bancar. Factori decidenţi ai puterii de la Chişinău au fost şi sunt grupările mafiote de sorginte kaghebistă controlate de Kremlin. De aici şi neîncrederea manifestată de cancelariile occidentale faţă de această putere, mai ales faţă de cea de azi reprezentată de PD cu Plahotniuc în frunte, care, în loc să ceară cu insistenţă retragerea trupelor ruse de pe teritoriul nostru naţional, aşa cum prevede Constituţia şi Legea din 22 iulie 2005, s-a ocupat de jefuirea sistemului bancar, de spălarea celor 20 de miliarde de dolari împreună cu structurile criminale din Rusia, după care l-a făcut pe omul lui Putin preşedinte la Chişinău! Este de aşteptat ca în această situaţie marile puteri să înceapă ele să găsească soluţii flirtând cu separatiştii...”

Avocatul Gheorghe Iudin îl contrazice pe Bogatu, remarcând că nu prea iese logica, menţionând că dacă se recunoaşte independenţa regiunii, în secunda a doua se proclamă unirea Transnistriei cu Rusia şi deja ruşii legal se vor instala în spatele Ucrainei şi mai aproape de Europa.

Poziţia britanică

În context, ambasada Marii Britanii la Chişinău a ţinut să precizeze sâmbătă într-o postare pe pagina sa de socializare că vizita lui Vadim Krasnoselski la Londra a fost una privată şi nu una oficială după cum s-a scris în presa de la Tiraspol preluată şi de cea de la Chişinău. Acesta s-ar fi întâlnit cu Directorul suplimentar al MAE pentru Europa de est şi Asia Centrală, Nicola Pollitt, care a reiterat că Marea Britanie susţine soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean având la bază integritatea teritorială a Republicii Moldova cu un statut special pentru regiunea din stânga Nistrului.