Experţi: Reforma justiţiei în R. Moldova implementată parţial şi cu întârzieri

Analiza performanţei privind implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2016, scoate în evidenţă lipsa de transparenţă şi constată că sectorul justiţiei rămâne a fi în continuare cu un nivel de încredere al populaţiei inadmisibil de jos, constată specialiştii de la Centrul Analitic Independent ”Expert-Grup.”

”În ceea ce priveşte reforma justiţiei din cele 489 acţiuni de reformă planificate pentru perioada auditată, aproape 80% au fost raportate ca fiind executate, jumătate dintre acestea fiind executate în termen, iar restul cu întârziere de la 3 luni până la 3 ani. Mai puţin de 5% din totalul acţiunilor nu au fost realizate, iar restul realizate parţial. Însă dacă luăm în consideraţie importanţa acţiunilor neimplementate, atunci nivelul de implementare al reformei este mult mai mic”, menţionează ”Expert-Grup”, potrivit unui comunicat de presă.

În opinia experţilor, principalele restanţe sunt înregistrate în reformarea Procuraturii. Parlamentul R. Moldova întârzie votarea mai multor legi importante: privind medierea, cu privire la notariat, a probaţiunii, administratorului autorizat etc. Pe lângă aceasta, nu au fost încă reformate Institutul Naţional al Justiţiei, Curtea Constituţională, avocatura, sistemul executorilor judecătoreşti, expertiza judiciară, instituţia avocatului poporului.

”Nu a fost demilitarizat sistemul penitenciar şi al procuraturii, iar Comisia Naţională de Integritate şi instrumentele de prevenire a corupţiei nu sunt suficient de bine consolidate. Urmează să fie lansat sistemul e-dosar, iar Penitenciarul nr.13 din Chişinău să fie înlocuit cu un penitenciar nou, construit cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei”, au adăugat reprezentanţii ”Expert-Grup”.

În concluzie, experţii precizează că lecţiile care pot fi învăţate în urma acestei reforme, ţin în special de necesitatea de o mai bună fundamentare a reformei şi evaluarea corectă a necesităţilor sistemului. O altă lecţie este şi înţelegerea necesităţii coordonării eforturilor şi alegerea corectă a modului de gestiune a reformei, care sunt direct legate de utilizarea eficientă a banilor. Transparenţa şi comunicarea mai bună a rezultatelor, dar şi a problemelor, ar fi dus pe de o parte la o mai bună înţelegere a subiectului.

Notabil este faptul că, după cea de-a patra întrunire, Comitetul Parlamentar de Asociere UE-R. Moldova a subliniat, între altele, în declaraţia sa finală din 22 mai „importanţa supremă a unei reforme profunde a sistemului justiţiei” şi „aşteaptă o nouă strategie de reformă a justiţiei”. De asemenea, comitetul încurajează Guvernul şi Parlamentul să coopereze cu Platforma Societăţii Civile UE-R. Moldova.

Având în vedere că Strategia de reformă a justiţiei nu a fost îndeplinită integral, multe chestiuni importante cum ar fi selecţia judecătorilor şi reforma Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) rămânând neimplementate, preşedintele Centrului de Resurse Juridice (CRJM), Vladislav Gribincea, a subliniat la sfârşitul lunii mai că Parlamentul R. Moldova a adoptat o hotărâre prin care a extins termenii de implementare a unor activităţi din strategie rămase restante, dar, totuşi, cele menţionate nu s-ar afla printre acele priorităţi. “Eu cred că reforma CSJ şi selecţia şi promovarea judecătorilor sunt acele hârtii de turnesol care ne pot spune cel mai bine cât de mult, în esenţă, s-a schimbat sistemul prin adoptarea legilor.”

Amintim că, la sfârşitul anului 2016, Parlamentul a extins până la 31 decembrie 2017 termenul de implementare a strategiei de reformă a sectorului justiţiei 2011-2016. Ministerul Justiţiei al R. Moldova s-a obligat să pregătească un nou document de politici privind reformarea justiţiei şi să identifice sursele de finanţare, iar până pe 20 octombrie, trebuie să prezinte Parlamentului un raport privind implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru perioada 2011-2016.