Parlamentul Ucrainei nu a depăşit impasul privind eliberarea Iuliei Timoşenko

Parlamentul Ucrainei nu a reuşit să ia o hotărâre în sesiunea de marţi în ce priveşte rezolvarea situaţiei liderului opoziţiei, fostul prim ministru Iulia Timoşenko, aflată în închisoare, condiţie cheie pentru semnarea Acordului de asociere şi liber schimb al Ucrainei cu Uniunea Europeană. După două ore de discuţii, dezbaterea asupra legii a fost amânată pentru joi, potrivit Reuters.

"Am convenit că, joi, la o sesiune completă, vom începe să luăm în considerare regulile de euro-integrare...", a declarat preşedintele Parlamentului ucrainean, Volodimir Rybak.

Regulile pe care le menţionează Volodimir Rybak se referă la îndeplinirea condiţiilor UE care cere eliberarea Iuliei Timoşenko ca o condiţie esenţială, pentru încheierea acordului cu UE şi anume de a permite exilul ei în Germania, din raţiuni medicale.

Deputaţii din partidul de guvernământ şi din opoziţie s-au acuzat reciproc de subminarea perspectivelor de încheiere a Acordului comercial cu UE, ceea ce ar marca o orientare istorică spre vest a Ucrainei, departe de Rusia.

Arseni Iaţeniuk, aliatul lui Timoşenko, l-a acuzat pe preşedintele Viktor Ianukovici că împiedică semnarea acordului de asociere cu UE şi negociază interesele ţării, referindu-se la o vizită recentă făcută în secret de Ianukovici la Moscova.

Timpul se scurge repede, semnarea fiind planificată pe data de 29 noiembrie la Summitul Parteneriatului Estic din capitala lituaniană Vilnius.

Acordul de asociere a fost torpilat în ultimul moment prin acţiunile Moscovei sau prin comportamentul de giruetă al lui Viktor Ianukovici? Un răspuns definitiv va putea fi dat în zilele care vor urma, conchide Courrier Internaţional.

Summitul de la Villnius

În zilele de 28 şi 29 noiembrie are loc Summitul Parteneriatului Estic la Vilnius, Lituania - unde vor participa şefii de stat şi de guvern din cele 28 de ţări ale Uniunii Europene - la care Ucraina urmează să semneze Acordul de Asociere şi liber schimb cu UE.

Ucraina ar putea semna Acordul de liber schimb şi Asociere cu Uniunea Europeană (UE) la sfârşitul lunii noiembrie, dar numai în cazul în care reuşeşte să rezolve problema detenţiei fostului premier Iulia Timoşenko, a declarat luni preşedintele Lituaniei Dalia Grybauskaitė.

"(Ucraina trebuie) să rezolve problema Timoşenko într-un fel sau altul, în cazul în care acest lucru nu se face, nu va fi posibil să se semneze acordul", a declarat preşedintele lituanian la o conferinţă de presă comună cu Secretarul General al Naţiunilor Unite (ONU), Ban Ki -moon.

Grybauskaite a precizat că semnarea Acordului de liber schimb ar deschide un potenţial enorm pentru cooperarea economică şi ar putea promova în mod semnificativ schimburile comerciale între Ucraina şi UE: "După semnarea acestui acord, Ucraina va avea un potenţial enorm în ce priveşte comerţul cu UE şi cooperarea economică imediat după semnare. Astfel, totul este în mâinile liderilor ucraineni".

Motivul condamnării Iuliei Timoşenko

Fostul premier Iulia Timoşenko a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru "abuz de putere" pentru că a semnat un contract pentru achiziţia de gaze naturale cu Gazprom din Rusia fără acordul guvernului ucrainian. Kievul a cerut o reducere a preţurilor la gaze “negociate” în mod cert în favoarea Rusiei, contract pe care guvernul de la Kiev îl consideră abuziv şi oneros.

Conform contractului semnat de Timoşenko în anul 2009 (şi care expiră abia în anul 2019), compania ucraineană de gaze Naftogaz se obligă să achite Rusiei în fiecare an un volum minim de 41.600 de milioane de metri cubi de gaze, chiar dacă cumpără o cantitate mai mică, deoarece contractul conţine clauza "take or pay". Anul trecut, de exemplu, Ucraina a cumpărat de la Gazprom cu aproape 9.000 de milioane de metri cubi mai puţin decât cantitatea minimă din contract, însă Rusia, prevalându-se de clauza “take or pay”, i-a cerut Ucrainei să plătească şi pentru gazele pe care nu le-a cumpărat.

Pe fundalul apropiatului summit de la Vilnius, întrucât Ucraina ar trebui să semneze acordul comercial cu Uniunea Europeană, tensiunile între Moscova şi Kiev s-au amplificat şi mai mult, Rusia atenţionând Ucraina că a întârziat plata unei facturi pentru gaze în valoare de 882 milioane de dolari.

Presiunea Rusiei asupra ţărilor ex-sovietice

Instrumentele de presiune ale Rusiei asupra ţărilor ex-sovietice sunt foarte cunoscute – embargoul economic, provocarea separatismelor, prezenţa trupelor militare, expulzarea migranţilor etc.

Moscova încearcă prin toate mijloacele, de la promisiuni, până la ameninţări în stil KGB să oprească aproprierea Ucrainei de UE şi să o convingă să se alăture Uniunii vamale.

Republica Moldova şi Georgia urmează să parafeze Acordul de Asociere cu UE la summitul de la sfârşitul lunii noiembrie la Vilnius şi să-l semneze în 2014.

Moldova a fost supusă în continuu în ultima perioadă unor presiuni pentru a nu se alătura blocului european. Chiar vice-premierul rus Dmitri Rogozin a ameninţat cu sistarea gazului rusesc şi cu embargoul impus de Rusia asupra fructelor şi vinurilor moldoveneşti.

Preşedintele R.Moldova Nicolae Timofti a declarat că este convis de faptul că ţara sa este dorită în marea familie europeană şi că moldovenii susţin calea integrării europene.

Cu două săptămâni până la summit-ul de la Vilnius preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a făcut o declaraţie senzaţională conform căreia Comisia Europeană va recomanda Consiliului UE abolirea regimului de vize cu Republica Moldova.

Georgia. Momentul adevărului în ceea ce priveşte intenţiile Georgiei şi orientarea pe care o va alege, pro UE şi NATO sau pro Kremlin, va vea loc cu ocazia Summitului de la sârşitul lunii noiembrie.

Pe noul preşedinte Gheorghi Margvelaşvili ales recent îl aşteaptă o misiune dificilă: să-şi facă fericiţi concetăţenii în timp ce îndreaptă ţara spre UE, fără să îi supere pe ruşi.

În ce îl priveşte pe premierul Ivanişvili, se pare că acesta aşteaptă cu interes să vadă cine va oferi mai mult Georgiei: UE sau regimul de la Kremlin. El a răspuns criticilor aduse în această problemă explicând că "piatra unghiulară a dezvoltării Georgiei constă în opţiunea europeană şi euroatlantică, însă dacă pe viitor pentru Georgia va apărea o variantă mai bună, atunci de ce nu?".

Armenia a cedat deja presiunilor lui Putin şi aderă la Uniunea Vamală.