Orbire, leziuni cerebrale şi arsuri - Forţele de ordine au devenit tot mai violente împotriva manifestanţilor în ultimii ani

Peste 120.000 de persoane au fost grav rănite de gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc la proteste din întreaga lume începând din 2015, potrivit unei anchete publicate miercuri.

Represiunile violente ale guvernelor şi forţelor de securitate au devenit "din ce în ce mai frecvente" în ultimii ani şi indică o "tendinţă alarmantă" în ceea ce priveşte acţiunile poliţieneşti, avertizează raportul realizat de Physicians for Human Rights şi International Network of Civil Liberties.

"Popularitatea crescândă a armelor de control al mulţimilor de către actorii statali evidenţiază tendinţe alarmante în activitatea poliţienească din întreaga lume: autoritarismul în creştere, militarizarea forţelor de ordine, utilizarea nereglementată şi precipitată a armelor împotriva oamenilor paşnici şi neînarmaţi", se arată în raport.

"Rezultatul este că mii de oameni din întreaga lume au fost grav răniţi sau ucişi de aceste arme, iar efectul înfricoşător al acestei violenţe afectează milioane de oameni."

Numai în luna martie a acestui an, aceste arme ar fi fost folosite împotriva protestatarilor din Bangladesh, Etiopia, Franţa, Grecia, Israel, Italia, Pakistan, Peru, Africa de Sud, Sri Lanka, Turcia şi Statele Unite.

"Din 2016 am asistat la o amplă expansiune a armelor de control al mulţimilor. Ele sunt folosite acum peste tot - ţări bogate, ţări sărace. Acest lucru nu se limitează la un singur tip de guvern sau la o singură economie", a declarat, pentru The Telegraph, dr. Rohini Haar, autoarea principală a raportului.

În ultimii opt ani, s-a constatat că aceste arme "mai puţin letale" - cum ar fi gazele lacrimogene şi gloanţele de cauciuc - au provocat orbire permanentă, leziuni cerebrale, hemoragii interne, arsuri şi deteriorarea auzului. Raportul avertizează, de asemenea, că acestea pot escalada violenţa şi conflictul, în loc să disperseze mulţimile.

Tunurile cu apă cu substanţe chimice iritante sunt descrise în raport ca fiind o "problemă în creştere" prin complicarea tratamentului medical. Între timp, cercetătorii afirmă că electroşocurile şi scuturile electrice nu mai sunt folosite în principal doar pentru efectuarea de arestări, fiind utilizate şi la proteste.

"Producătorii continuă să dezvolte arme mai puternice şi mai periculoase. Lipsa totală de reglementare face ca aceasta să fie o economie de piaţă. Producătorii vor să vândă mai mult - le fac mai sofisticate. Armele ar trebui să fie 'sigure', nu ar trebui să le facă mai puternice", a declarat Dr. Rohini Haar.

Imperiul Britanic a fost primul care a folosit gloanţe de cauciuc pentru controlul mulţimilor, dar în ultimii 40 de ani, producţia de gloanţe de cauciuc s-a extins de la câţiva producători din SUA şi Marea Britanie la zeci de producători din întreaga lume.

În 2019, piaţa mondială a armelor de control al mulţimilor a fost estimată la 867,4 milioane de dolari.

Gazul CS, folosit de armata americană în Vietnam pentru a forţa oamenii să iasă în aer liber, este utilizat în prezent pe scară largă de către forţele de ordine pentru gestionarea protestelor.

Raportul detaliază o serie de incidente în care protestatarii au suferit răni care le-au schimbat viaţa sau au fost ucişi.

La 1 octombrie 2022, cea mai mortală tragedie fotbalistică a secolului XXI s-a petrecut pe stadionul Kanjuruhan din Malang, Indonezia, după ce poliţia a tras cu gaze lacrimogene într-un stadion plin. Ca urmare, 135 de fani au fost striviţi în haosul care a urmat, printre care 40 de copii, peste 500 de suporteri fiind răniţi.

Au existat, de asemenea, multe incidente mai mici, dar la fel de tragice.

Thembekile Fana, în vârstă de 61 de ani, a murit în timpul unui protest după ce a fost împuşcat cu gloanţe de cauciuc de către poliţie în Africa de Sud în 2018. Un martor a declarat că Fana a fugit să se adăpostească şi a ridicat braţele în semn de predare. Fiul său a declarat că a văzut 16 cartuşe de cartuş în jurul corpului tatălui său.

"Experienţa arată că armele [de control al mulţimii] sunt folosite mai degrabă în mod obişnuit într-o postură deliberat agresivă a poliţiei pentru a intimida protestatarii paşnici şi că formă de pedeapsă colectivă", a declarat Dr. Darren Mann, chirurg consultant cu experienţă în zonele de război şi de conflict.

"Aceste gaze dăunătoare din punct de vedere biologic sunt adesea folosite în mod nechibzuit şi nepermis în spaţii închise - staţii de metrou, şcoli, spitale - cu efecte exagerate de doză toxică", a declarat acesta pentru The Telegraph.

Dr. Mann a menţionat că lucrătorii din domeniul sănătăţii şi unităţile medicale de urgenţă sunt adesea ţinta directă a acestor arme pentru a împiedica în mod deliberat asistenţa medicală pentru protestatarii răniţi. El a cerut ca forţele de ordine care descarcă aceste arme să fie traşi la răspundere.

Dr. Haar a adăugat că "utilizarea inutilă, excesivă şi disproporţionată a forţei" a avut un "efect de descurajare a dreptului la libera exprimare, la întrunire sau la protest".

"Dacă oamenii cred că armele vor fi folosite şi ştiu că sunt nediscriminatorii şi că ar putea fi loviţi chiar dacă nu fac nimic ilegal, oamenii sunt mai reticenţi în a ieşi şi a fi pe străzi", a adăugat ea.

Raportul a fost realizat de Physicians for Human Rights şi International Network of Civil Liberties doar pe baza rapoartelor medicale şi a literaturii de specialitate, ceea ce înseamnă că numărul de răniţi ar fi mult mai mare.

"Aceasta este doar o mică parte din ceea ce se întâmplă în lumea reală. Majoritatea studiilor noastre sunt realizate în SUA sau în ţările occidentale, dar aceste [arme] sunt folosite acum peste tot", a menţionat dr. Haar. "Armele nu reprezintă răspunsul la gestionarea mulţimilor - ele ar trebui să fie o ultimă măsură".