Trump este gata să recunoască anexarea Crimeii la Rusia. Există însă o problemă: SUA are o lege care interzice acest lucru [Meduza]

Preşedintele SUA, Donald Trump, este gata să recunoască anexarea Crimeii şi controlul de facto al Rusiei asupra teritoriilor ucrainene ocupate, dacă Moscova şi Kievul vor ajunge la un acord de încetare a focului, relatează Meduza. Cu toate acestea, în timpul mandatului anterior al lui Trump, Congresul a adoptat o lege care interzice recunoaşterea teritoriilor ocupate ale Ucrainei drept teritorii ale Rusiei.

Publicaţia citată afirmă că a discutat cu experţi despre modul în care Casa Albă poate eluda legile americane şi despre limitele autorităţii lui Trump de a recunoaşte teritoriile anexate.

Trump a făcut Rusiei şi Ucrainei o „ofertă finală”

Pe 17 aprilie, la o întâlnire la Paris cu diplomaţi ucraineni şi europeni, delegaţia americană a propus un nou plan pentru un armistiţiu între Moscova şi Kiev. Acest plan este „ultima ofertă”, potrivit unui document de o pagină pe care secretarul de stat american Marco Rubio l-a înmânat reprezentanţilor Uniunii Europene şi Ucrainei. Potrivit acestuia, dacă părţile resping propunerea, SUA va renunţa la rolul de mediator între Rusia şi Ucraina. Potrivit publicaţiei americane Axios, termenul pentru discutarea planului a expirat pe 23 aprilie.

Planul propus de administraţia Donald Trump conţine multe elemente controversate, printre care şi disponibilitatea SUA de a recunoaşte anexarea Crimeei de către Rusia.

De la începutul invaziei ruseşti la scara largă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat în mod regulat că ţara sa nu va recunoaşte anexarea la Rusia a teritoriilor ucrainene. Cu toate acestea, în timpul negocierilor de pace din primăvara anului 2022, Moscova şi Kievul şi-au exprimat disponibilitatea de a îngheţa problema statutului Crimeii pentru zece până la cincisprezece ani, pentru a o rezolva apoi pe cale diplomatică.

Donald Trump a remarcat că retorica Kievului „este foarte dăunătoare pentru negocierile de pace cu Rusia”.

„Nimeni nu îi cere lui Zelenski să recunoască Crimeea ca teritoriu rus, dar dacă vrea Crimeea, de ce nu au luptat pentru ea acum unsprezece ani, când a fost cedată Rusiei fără să se tragă un singur foc?”, a declarat Trump pe reţeaua socială Truth Social.

El a subliniat, de asemenea, că părţile ar fi "foarte aproape" de un acord şi a cerut preşedintelui ucrainean, "un om fără atuuri", să accepte planul de încetare a focului propus de Washington.

Niciun acord de pace cu Rusia nu poate să conţină ceva care să contravină Constituţiei Ucrainei, a comentat Volodimir Zelenski cu privire la declaraţiile lui Trump. Răspunzând la o întrebare a jurnaliştilor despre ce concesii a făcut Rusia pentru a se apropia de pace, preşedintele SUA a spus că „încheierea războiului, refuzul de a ocupa întreaga ţară este o concesie destul de mare”.

În 2017, Congresul SUA a adoptat o lege care interzice recunoaşterea anexării teritoriilor ucrainene

În 2017, Donald Trump a semnat Legea privind sancţionarea adversarilor Americii ( CAATSA ), care impune sancţiuni împotriva Rusiei, Iranului şi Coreei de Nord. Textul legii, în special, califică anexarea Crimeii ca fiind ilegală şi interzice în mod explicit recunoaşterea acesteia, precum şi orice altă cucerire a teritoriului ucrainean.

Legea permite, de asemenea, Congresului să blocheze ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei. Unele restricţii pe care preşedintele le putea ridica anterior au devenit acum legi şi numai Congresul le poate ridica, a explicat istoricul Alexei Uvarov într-o conversaţie cu publicaţia Meduza.

Legea îi leagă cu adevărat mâinile lui Trump în ceea ce priveşte ridicarea sau chiar slăbirea majorităţii sancţiunilor împotriva Rusiei, consideră observatoarea internaţională a emisiunii The Breakfast Show, Alexandra Filippenko. Pentru a ridica restricţiile care intră sub incidenţa CAATSA, preşedintele SUA trebuie să notifice Congresul cu 30 de zile în avans. În acelaşi timp, congresmenii pot bloca o astfel de decizie a preşedintelui, explică ea.

Potrivit Filippenko, pe lângă CAATSA, Legea privind sprijinirea libertăţii Ucrainei este în vigoare în Statele Unite din 2014. Aceasta conţine formulări mai vagi, care, totuşi, ar putea împiedica recunoaşterea de către Trump a anexării Crimeei de către Rusia.

De regulă, sancţiunile în SUA sunt impuse de puterea executivă – preşedintele şi guvernul. Prin urmare, Trump va putea anula sancţiunile personale introduse prin decrete ale şefului statului. De exemplu, în martie 2014, Barack Obama a introdus restricţii împotriva persoanelor fizice şi juridice implicate în anexarea Crimeei, aminteşte Alexei Uvarov. Această categorie include sancţiuni împotriva organizaţiilor ruseşti din domeniul apărării, energiei şi finanţelor. De exemplu, astfel de restricţii includ Banca Rossiya, Almaz-Antey Concern, Uralvagonzavod şi Novatek.

În acelaşi timp, Trump ar putea, teoretic, să vină cu „un fel de schemă juridică” care i-ar permite să anuleze deciziile Congresului. Dar acest lucru ar fi un pas către uzurparea puterii, consideră Uvarov. Politologul Andrei Beregovsky sugerează că Trump ar putea pur şi simplu să înceteze aplicarea legii, invocând prerogativele prezidenţiale de a conduce politica externă.

„Mă îndoiesc că republicanii din Congres vor putea să-i reziste lui Trump acum”, spune Beregovsky.

Alexandra Filippenko are o opinie diferită: „Chiar şi cu o majoritate republicană, Congresul va putea rezista unei eventuale recunoaşteri a Crimeii ca teritoriu rus. Există un consens între democraţi şi republicani că peninsula este un teritoriu suveran al Ucrainei anexat de Federaţia Rusă”.

Expertul în drept internaţional şi cercetător la Universitatea din Koln, Gleb Bogush, aminteşte de Doctrina Stimson, care în 1932 declara că Statele Unite nu vor recunoaşte statele create în urma unor războaie agresive. De aceea, Washingtonul a refuzat să recunoască suveranitatea sovietică asupra Estoniei, Letoniei şi Lituaniei până când acestea şi-au obţinut independenţa. Mai mult, în 2018, administraţia Trump a adoptat Declaraţia privind Crimeea, în care a refuzat să recunoască anexarea peninsulei şi s-a angajat să „respecte această politică până la restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei”. Preşedintele Zelenski a reamintit recent acest lucru.

Curtea Supremă a SUA ar putea interveni într-un eventual conflict între Congres şi Casa Albă

Dacă recunoaşterea anexării Crimeei este contestată la Curtea Supremă, cazul ar putea fi judecat luni de zile, explică americanista Alexandra Filippenko. Dar instanţa ar putea judeca problema în câteva zile dacă este considerată o chestiune de importanţă sporită, spune istoricul Alexei Uvarov. Dacă Curtea Supremă anulează decizia lui Trump, aceasta îşi va pierde imediat forţa.

Curtea Supremă are nouă judecători, dintre care şase sunt conservatori. Trei dintre ei au fost numiţi de Trump în timpul primului său mandat. În ciuda majorităţii conservatoare, Curtea Supremă nu este întotdeauna de partea Partidului Republican. De exemplu, în cazul Noem v. Abrego Garcia, instanţa a decis în unanimitate că cetăţeanul salvadorian Kilmar Abrego Garcia a fost deportat ilegal în ţara sa de origine.

După cum consideră politologul Andrei Beregovsky, Curtea Supremă este puţin probabil să dorească să intervină în decizia lui Trump. În 2015, în cazul Zivotofsky v. Kerry, Curtea a recunoscut dreptul exclusiv al preşedintelui de a recunoaşte legal teritorii străine. Desigur, această decizie poate fi reexaminată. Totuşi, având în vedere majoritatea conservatoare covârşitoare, şansele sunt reduse, notează Beregovsky.

SUA au recunoscut deja anexarea teritoriilor altor state

În 2019, Donald Trump a semnat un decret prezidenţial prin care recunoştea că Israelul a ocupat Înălţimile Golan în timpul Războiului de Şase Zile din 1967. După Războiul de Şase Zile, Israelul şi Siria au convenit să creeze o zonă demilitarizată în Golan, care a trecut sub controlul forţelor de menţinere a păcii ale ONU, însă în 1980 Israelul a anunţat anexarea Înălţimilor Golan. Comunitatea internaţională continuă să considere această zonă teritoriu ocupat.

În acelaşi timp, democraţii americani s-au opus recunoaşterii anexării Înălţimilor Golan, deşi au recunoscut că Israelul este un aliat strategic al Statelor Unite în Orientul Mijlociu. În 2021, administraţia Joe Biden a declarat că Golan este parte a Israelului. În acelaşi timp, democraţii americani s-au opus recunoaşterii anexării Înălţimilor Golan, deşi au recunoscut că Israelul este un aliat strategic al Statelor Unite în Orientul Mijlociu. În 2021, administraţia Joe Biden a declarat că nu va revoca decizia lui Trump.

În 2020, administraţia Trump de la acea vreme a recunoscut, de asemenea, suveranitatea Marocului asupra Saharei de Vest, un teritoriu disputat.

Poziţia dreptului internaţional este simplă: anexarea Crimeii este ilegală

Anexarea Crimeii de către Rusia nu poate fi recunoscută ca legală în conformitate cu normele ONU şi Actul final al Conferinţei privind securitatea şi cooperarea în Europa, sau Acordurile de la Helsinki, a fost semnat de ţările europene şi SUA în 1975. Aceste acorduri au consacrat principiul inviolabilităţii frontierelor europene stabilite după al Doilea Război Mondial, inadmisibilitatea ingerinţei în treburile interne ale statelor străine, precum şi respectarea drepturilor omului în ţările semnatare ale acordurilor.

Acordurile de la Helsinki, potrivit istoricului Alexei Uvarov. El consideră că problema recunoaşterii anexării nu ţine atât de dreptul american, cât de dreptul internaţional în general.

Jurisdicţia Rusiei asupra Crimeei poate fi recunoscută numai cu consimţământul Ucrainei. Alexandra Filippenko este de acord cu acest lucru. Ea aminteşte că numeroase rezoluţii ale Adunării Generale a ONU nu recunosc nici ele anexarea Crimeei de către Rusia. Chiar dacă Trump reuşeşte să ocolească barierele juridice din Statele Unite, o astfel de decizie va fi totuşi considerată o încălcare a dreptului internaţional, consideră Filippenko.

Dreptul internaţional obligă statele să nu recunoască niciun fel de modificări teritoriale cauzate de agresiune, adaugă Gleb Bogush. Curtea Internaţională de Justiţie s-a pronunţat în repetate rânduri pe această temă, inclusiv recent, în avizul consultativ privind consecinţele juridice ale ocupaţiei israeliene a teritoriilor palestiniene. În opinia sa, este puţin probabil că decizia administraţiei Trump de a recunoaşte anexarea Crimeei de către Rusia să fie urmată de alte ţări – şi cu siguranţă nu va schimba statutul juridic al peninsulei.

Alexander Baunov, cercetător principal la Centrul Carnegie Berlin pentru Studii Ruse şi Eurasiatice, consideră că dreptul internaţional nu va împiedica recunoaşterea unilaterală a anexării ruse. Chiar dacă SUA vor face un astfel de pas, nimeni nu va rupe relaţiile cu ele.

„Starea de spirit actuală la Washington este: cine ştie ce au adoptat predecesorii noştri. Acest lucru ne împiedică să revigorăm ţara”, consideră Baunov.