O poliţistă din Argeş a intrat în greva foamei. E nemulţumită de măsurile impuse de "ordonanţa-trenuleţ"

O angajată a Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Argeş a intrat în greva foamei pe termen nelimitat, în semne de protest faţă de Ordonanţa de Urgenţă nr. 156/2024, denumită şi Ordonanţa-trenuleţ.

Este vorba de poliţista Tatia Cecilia-Marilena, preşedinta Biroului Teritorial al Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi al Personalului Contractual (SNPPC) din Argeş.

Potrivit SNPPC, există intenţia ca, în zilele următoare, şi alţi lideri şi membrii de sindicat să se solidarizeze cu forma de protest a colegei lor.

Redăm comunicatul SNPPC

"Măsurile injuste prin care Guvernul a ciuntit, înainte cu numai două ore de Anul nou 2024-2025, drepturile angajaţilor MAI şi ai familiei ocupaţionale Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, precum şi pe cele ale pensionarilor militari, ne-au determinat să organizăm, la începutul acestei luni, o suită de proteste, la nivel teritorial (IPJ-uri şi Prefecturi), culminând cu data de 17.01.2025, când unitatea şi solidaritatea sindicală şi-au spus cuvântul şi am organizat în Capitală un protest de o amploare fără precedent.

Aşa cum am informat, deja, la negocierile purtate vinerea trecută, pe timpul protestului, cu reprezentanţii Guvernului/MAI, aceştia ne-au prezentat unele soluţii legislative, dar până la concretizarea acestora şi rezolvarea favorabilă a revendicărilor noastre, protestele SNPPC vor continua.

În acest sens, începând de ieri, 20 ianuarie, preşedinta Biroului Teritorial SNPPC din cadrul IPJ Argeş, doamna Tatia Cecilia-Marilena, a adoptat o formă extremă de protest: REFUZUL HRANEI PE TERMEN NELIMITAT.

Există intenţia ca, în zilele următoare, şi alţi lideri şi membri de sindicat să se solidarizeze cu forma de protest a colegei noastre, care este susţinută, în prezent, de toată conducerea Biroului Teritorial SNPPC din IPJ Argeş.

În semn de solidaritate sindicală, o delegaţie a conducerii SNPPC s-a deplasat, astăzi, la Piteşti, pentru a-i fi alături colegei noastre şi a ne arăta aprecierea faţă de gestul extrem adoptat în apărarea drepturilor poliţiştilor, personalului contractual şi pensionarilor militari din MAI.

Aşteptăm, săptămâna aceasta, şi concretizarea întâlnirii cu premierul României, domnul Marcel Ciolacu, aşa cum ne-a promis vinerea trecută, în timpul manifestărilor de protest.

Informaţii de background

Principalele revendicări care au declanşat conflictul nostru de muncă, urmare a emiterii OUG nr. 156/31.12.2024 (ora 22,00):

1 - Plata majorării salariale pentru munca prestată de poliţişti, în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale şi în alte zile declarate de lege ca fiind nelucrătoare (modificarea, în consecinţă, a OUG 156/2024 privind măsuri fiscal-bugetare pentru anul în curs). Salariaţii din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt singurii afectaţi de măsurile de austeritate prevăzute de OUG 156/2024 în ceea ce priveşte plata majorării pentru munca prestată în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale; având în vedere faptul că serviciul poliţienesc are caracter permanent, înlocuirea majorării cu timp liber compensator ar conduce implicit la diminuarea numărului de poliţişti aflaţi zilnic în activitate, situaţie care ar avea repercusiuni negative asupra cetăţenilor, siguranţei şi ordinii publice a comunităţilor şi a statului, existând riscul blocării sistemului poliţienesc.

2 - Indexarea pensiilor militare cu rata medie anuală a inflaţiei, comunicată oficial de către INS. Pensiile militare reprezintă singura categorie de pensii din România care nu a beneficiat de o recalculare/ indexare în luna septembrie 2024, în contextul în care celelalte categorii de pensii au fost majorate semnificativ. Mai mult decât atât, în sistemul public de pensii au fost instituite punctele de stabilitate, care aduc avantaje unor categorii largi de pensionari, situaţie care nu se regăseşte în legislaţia privitoare la pensiile militare de stat.

Reamintim că, în cursul anului 2024, am transmis Guvernului/MAI mai multe adrese oficiale (nr. 183/03.09.2024, nr. 198/26.09.2024, nr. 235/15.11.2024), în care am informat asupra unui set mai larg de probleme economico-sociale existente în MAI şi în familia noastră ocupaţională, probleme care nu şi-au găsit soluţionarea, în măsurile adoptate ulterior, conform revendicărilor noastre.

Readucem în atenţie, succint, problemele respective:

- neaplicarea, la termenele prevăzute, a Legii-cadru nr. 153/2017 - Anexele VI şi VIII referitoare la militarii, poliţiştii şi personalul contractual din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională -, act normativ prorogat an de an în defavoarea familiei noastre ocupaţionale;

- acordarea, de mai mulţi ani, a unor drepturi financiare diminuate, urmare OUG-urilor privind măsuri fiscal-bugetare, emise de Executiv, anual, în luna decembrie; avem în vedere, în concret: sporuri, indemnizaţii, compensaţii, prime, care se raportează la un cuantum al salariului de funcţie/de bază necorelat cu Legea 153/2017 şi cu salariul minim brut pe economie (de exemplu, compensaţia pentru chirie se raportează la anul 2009, iar în majoritatea cazurilor suma primită este infimă, de circa 4-500 lei, inclusiv în municipii reşedinţă de judeţ, unde piaţa impune preţuri mult peste valorile sus-menţionate);

- neactualizarea faptică a normei de hrană, prin raportare la valoarea actuală a indicilor preţurilor produselor de consum / utilităţilor şi la datele statistice furnizate oficial de către INS (scriptic, este actualizată la 50 lei/zi, dar în plată se achită doar 30 lei/zi, suma fiind plafonată, în ultimii 6 ani, prin OUG 'trenuleţ', emise în luna decembrie a fiecărui an);

- deficitul de personal din MAI, de peste 20%, care are repercusiuni negative asupra eficienţei serviciului poliţienesc prestat în slujba comunităţilor şi a statului şi, pe cale de consecinţă, impune efectuarea de ore/misiuni suplimentare epuizante de către angajaţii în activitate;

- eliminarea, în mod real, nu prin demersuri fără finalitate practică (ne referim la proiecte legislative Pl-x 540/2024, respectiv L 559/2024), a inechităţilor din sistemul pensiilor militare de stat şi actualizarea acestora, conform standardelor şi obligaţiilor asumate de România odată cu aderarea la NATO, prin raportare la valorile coeficienţilor aflaţi în plată pentru cadrele militare / poliţiştii în activitate, dat fiind faptul că rezerviştii proveniţi din structurile militare şi poliţieneşti ale Sistemului de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională sunt una dintre cele trei categorii de Forţe Armate ale României stipulate în legea 80/1995 (actualizată) privind statutul cadrelor militare şi în Legea 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare".