O Europă precaută îl aşteaptă pe Rubio, cu viitorul NATO în joc

Secretarul de stat american Marco Rubio călătoreşte în această săptămână la o reuniune a diplomaţilor de top din ţările NATO şi este sigur că va găsi aliaţi care sunt alarmaţi, înfuriaţi şi confuzi de dorinţa administraţiei Trump de a restabili legăturile cu Rusia şi de intensificarea atacurilor sale retorice asupra partenerilor transatlantici de lungă durată, potrivit AP.

Aliaţii sunt profund îngrijoraţi de disponibilitatea preşedintelui Donald Trump de a se apropia de liderul rus Vladimir Putin, care vede NATO ca pe o ameninţare, pe fondul efortului SUA de a intermedia o încetare a focului în Ucraina. Recentele comentarii şi insulte ale Casei Albe la adresa aliaţilor NATO Canada şi Danemarca - precum şi a alianţei militare în sine - nu au făcut decât să sporească neliniştea, mai ales că noile tarife vamale americane intră în vigoare împotriva prietenilor şi duşmanilor deopotrivă.

Rubio soseşte joi la Bruxelles pentru două zile de întâlniri cu omologii săi din NATO şi cu oficiali europeni şi se poate aştepta să fie confruntat cu întrebări privind viitorul rol al SUA în alianţă.

Timp de 75 de ani, NATO a fost ancorată în conducerea americană şi, pe baza a ceea ce au văzut şi auzit de la preluarea mandatului de către Trump în ianuarie, oficialii europeni şi-au exprimat îngrijorarea profundă că Trump ar putea răsturna toate acestea atunci când el şi alţi lideri NATO se vor întâlni pentru un summit în iunie în Olanda.

Poate Rubio să-i liniştească pe aliaţi?

Aşa cum a făcut Rubio luna trecută la o reuniune a miniştrilor de externe din Grupul celor 7 democraţii industrializate, diplomatul de top al Americii, care este considerat de mulţi din străinătate drept un membru mai pragmatic şi mai puţin dogmatic al administraţiei Trump, ar putea fi capabil să salveze un consens diminuat al grupului cu privire la războiul din Ucraina.

Asta chiar dacă Trump a declarat săptămâna aceasta că Ucraina „nu va fi niciodată membră a NATO”, în ciuda faptului că liderii au declarat la summitul de anul trecut că ţara se află pe o cale „ireversibilă” de aderare.

Dar lui Rubio îi va fi greu să explice atacurile verbale neprovocate ale Washingtonului asupra aliaţilor NATO, Canada, pe care Trump spune că vrea să o revendice ca al 51-lea stat, şi Danemarca, despre al cărei teritoriu, Groenlanda, SUA spune că ar trebui anexat. Ambele au fost acuzate de Trump şi de vicepreşedintele JD Vance că sunt „aliaţi răi”.

„Este destul de clar că niciunul dintre cele două teritorii nu are niciun interes să se alăture unei Americi trumpiste”, a declarat Ian Kelly, fost ambasador al SUA în Georgia în timpul administraţiei Obama şi al primei administraţii Trump şi, în prezent, profesor de studii internaţionale la Universitatea Northwestern din Evanston, Illinois.

„Vor fi mulţi europeni foarte neliniştiţi cu privire la ce va cere Trump şi ce anunţuri va face. Dacă nu a făcut-o deja, Rubio va încerca să îi asigure pe aliaţii europeni că nu suntem, de fapt, de neîncredere”, a spus el.

Cu toate acestea, în mai puţin de două luni, NATO a fost zdruncinată din temelii, fiind tot mai provocată din exterior de Rusia şi de cel mai mare război terestru din Europa din 1945 încoace iar din interior de administraţia Trump, care a rupt cu decenii de conducere relativ previzibilă a SUA.

Trump s-a plâns în mod constant de cheltuielile de apărare ale membrilor NATO şi chiar a ridicat îndoieli cu privire la angajamentul SUA faţă de apărarea reciprocă din tratatul fondator al alianţei, care spune că un atac asupra unui membru NATO este considerat un atac asupra tuturor.

Europenii îşi asumă mai multe garanţii de securitate

De când secretarul Apărării, Pete Hegseth, a avertizat luna trecută că priorităţile de securitate ale SUA se află în altă parte - în Asia şi la propriile graniţe - europenii au aşteptat să afle cât de mare ar putea fi o retragere militară în Europa şi cât de repede ar putea avea loc aceasta.

În Europa şi Canada, guvernele lucrează la planuri de „transfer al sarcinii” pentru a prelua o mai mare parte din sarcină, încercând în acelaşi timp să se asigure că nu se creează un vid de securitate dacă trupele şi echipamentele americane sunt retrase de pe continent.

Aceşti aliaţi sunt nerăbdători să afle de la Rubio care sunt intenţiile administraţiei Trump şi speră să obţină un fel de foaie de parcurs care să stabilească ce se va întâmpla în continuare şi când, astfel încât să poată sincroniza planificarea şi să utilizeze forţele europene pentru a acoperi orice lacune.

În acelaşi timp, efectul de descurajare al NATO împotriva unui adversar precum Rusia este credibil doar atunci când este susţinut de puterea de foc a SUA. Pentru europeni şi Canada, aceasta înseamnă că armele nucleare americane şi Flota a 6-a trebuie să rămână staţionate în Europa.

„America este indispensabilă pentru o descurajare credibilă”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt reporterilor, sub rezerva anonimatului, pentru a vorbi înaintea reuniunii.

Aproximativ 100.000 de soldaţi americani sunt desfăşuraţi pe continent. Aliaţii europeni consideră că cel puţin 20 000 de militari trimişi de administraţia Biden după ce Rusia şi-a lansat invazia la scara largă a Ucrainei în urmă cu trei ani ar putea fi retraşi.

O altă prioritate pentru aliaţii SUA este să înţeleagă dacă Trump crede că Rusia reprezintă în continuare cea mai mare ameninţare la adresa securităţii. În declaraţia lor de la summitul de anul trecut, liderii NATO au insistat că „Rusia rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii Aliaţilor”.

Dar receptivitatea lui Trump faţă de Putin şi recentele remarci favorabile ale unor oficiali americani au ridicat îndoieli. Întrebarea, spun diplomaţii, este de ce aliaţii ar trebui să cheltuiască 5% din produsul lor intern brut pentru bugetele lor de apărare dacă Rusia nu mai reprezintă o ameninţare.

În acelaşi timp, europenii şi canadienii ştiu că trebuie să cheltuiască mai mult - nu în ultimul rând pentru a se proteja şi a continua să înarmeze Ucraina. La următorul lor summit din iunie, liderii NATO sunt aşteptaţi să crească obiectivul bugetului militar al alianţei de la cel puţin 2% la peste 3%.

Rubio „se află într-o poziţie foarte dificilă”, a declarat Jeff Rathke, preşedintele Institutului Americano-German de la Universitatea Johns Hopkins. Trump „a încercat să convingă aliaţii că o realiniere a SUA cu Rusia este în interesul SUA şi, probabil, al Europei şi, în acelaşi timp, să le spună că trebuie să îşi dubleze cheltuielile de apărare pentru a face faţă ameninţărilor reprezentate de Rusia”, a spus el.

„Întrebarea logică pe care o vor pune este 'de ce?'”, a mai spus Rathke.