Netanyahu refuză armistiţiul din Gaza şi acordul privind ostatici. Motivul invocat: O "criză de ultimă oră" cu Hamas
focus
Premierul Benjamin Netanyahu a declarat, joi, că o „criză de ultimă oră” cu Hamas împiedică aprobarea de către Israel a acordului privind mult-aşteptata încetare a focului, care ar opri luptele din Fâşia Gaza şi ar elibera zeci de ostatici, transmite AP News.
Între timp, raidurile aeriene israeliene au ucis cel puţin 72 de persoane în teritoriul devastat de război.
Netanyahu a început să semnaleze că există probleme cu acordul la doar câteva ore după ce preşedintele american Joe Biden şi mediatorul-cheie Qatar au anunţat că acesta a fost încheiat. Obiecţia a creat o realitate dublă: Palestinienii obosiţi de război din Gaza, rudele ostaticilor ţinuţi acolo şi liderii mondiali au salutat acordul, care ar trebui să înceapă duminică, chiar dacă Netanyahu a declarat că acesta nu a fost încă finalizat.
Deocamdată nu este clar dacă declaraţiile lui Netanyahu reflectau doar manevrele de menţinere a coaliţiei sale fracturate sau dacă acordul era în pericol.
Potrivit declaraţiilor făcute de biroul lui Netanyahu, cabinetul său nu se va întruni pentru a aproba acordul până când Hamas nu va da înapoi, acuzând gruparea că a renunţat la unele părţi ale acordului în încercarea de a obţine concesii suplimentare, fără a oferi detalii.
Izzat al-Rishq, un oficial de rang înalt al Hamas, a declarat că gruparea militantă „este angajată faţă de acordul de încetare a focului, care a fost anunţat de mediatori”.
Acordul anunţat miercuri ar prevedea eliberarea unui număr mare de ostatici deţinuţi în Gaza şi o pauză în lupte în vederea încheierii unui război de 15 luni care a destabilizat Orientul Mijlociu şi a declanşat proteste la nivel mondial.
Hamas a declanşat războiul cu atacul său transfrontalier din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, care a ucis aproximativ 1 200 de persoane şi a luat ostatice alte 250.
Israelul a răspuns cu o ofensivă dură, în urma căreia 46 000 de palestinieni au fost ucişi, potrivit oficialilor locali din domeniul sănătăţii, care nu fac distincţie între civili şi militanţi, dar spun că femeile şi copiii reprezintă mai mult de jumătate dintre cei ucişi. Israelul afirmă că a ucis peste 17 000 de combatanţi, fără a furniza dovezi.
Campania militară a distrus, de asemenea, zone întinse din Gaza şi a împins aproximativ 90% din populaţia de 2,3 milioane de oameni din Gaza să îşi părăsească locuinţele. Potrivit oficialilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, sute de mii de persoane se luptă cu foamea şi cu bolile în tabere de corturi mizerabile de pe coastă.
Netanyahu, ţinta unor puternice presiuni interne
Biroul lui Netanyahu a acuzat anterior Hamas că a revenit asupra unei înţelegeri care, potrivit acestuia, ar acorda Israelului drept de veto în privinţa prizonierilor condamnaţi pentru crimă care ar fi eliberaţi în schimbul ostaticilor.
Prim-ministrul israelian s-a confruntat cu mari presiuni interne pentru a aduce acasă zecile de ostatici, însă partenerii săi de coaliţie de extremă dreapta au ameninţat că îi vor dărâma guvernul dacă va face prea multe concesii. El are suficient sprijin din partea opoziţiei pentru a aproba un acord chiar şi fără aceşti parteneri, dar acest lucru i-ar slăbi coaliţia.
Unul dintre aliaţii săi de extremă dreapta, ministrul securităţii naţionale, Itamar Ben Gvir, s-a declarat deja împotriva acordului. De asemena, Bezalel Smotrich a postat pe X miercuri târziu că cere „certitudinea absolută” că Israelul poate relua războiul mai târziu, numind acordul actual „rău şi periculos” pentru Israel.
Plecarea ambelor facţiuni ar destabiliza grav guvernul şi ar putea duce la alegeri anticipate.
O noapte de lovituri israeliene puternice
Palestinienii din Gaza au raportat bombardamente israeliene intense în timpul nopţii, în timp ce oamenii sărbătoreau acordul de încetare a focului. În conflictele anterioare, ambele părţi au intensificat operaţiunile militare în ultimele ore dinaintea încetării focului, ca modalitate de a-şi proiecta forţa.
„Ne aşteptam ca ocupaţia să intensifice bombardamentele, aşa cum au făcut de fiecare dată când au fost raportate progrese în armistiţiu (negocieri)”, a declarat Mohammed Mahdi, care şi-a părăsit casa în urmă cu câteva luni şi se adăposteşte în oraşul Gaza.
Ahmed Mattar, care locuieşte lângă Spitalul Al-Ahly din oraş, a declarat că a auzit „lovituri aeriene masive” peste noapte.
Ministerul Sănătăţii din Gaza a declarat că loviturile israeliene au ucis cel puţin 72 de persoane de când a fost anunţat acordul de încetare a focului, menţionând că bilanţul loviturilor de joi include doar cadavrele aduse la două spitale din oraşul Gaza şi că bilanţul real este probabil mai mare.
„Ieri a fost o zi sângeroasă, iar astăzi este şi mai sângeroasă”, a declarat Zaher al-Wahedi, şeful departamentului de înregistrare al ministerului.
O retragere treptată şi o eliberare de ostatici cu potenţiale capcane
Conform acordului la care s-a ajuns miercuri, 33 dintre cei aproximativ 100 de ostatici rămaşi în Gaza vor fi eliberaţi în următoarele şase săptămâni în schimbul a sute de palestinieni închişi de Israel. Forţele israeliene se vor retrage din multe zone, sute de mii de palestinieni se vor putea întoarce în ceea ce a mai rămas din casele lor şi va exista un val de asistenţă umanitară.
Restul ostaticilor, inclusiv soldaţii de sex masculin, vor fi eliberaţi într-o a doua etapă - mult mai dificilă - care va fi negociată în timpul primei etape. Hamas a declarat că nu va elibera restul prizonierilor fără o încetare a focului de durată şi o retragere israeliană completă, în timp ce Israelul a promis că va continua să lupte până la dezmembrarea grupării şi că va menţine un control de securitate pe termen nelimitat asupra teritoriului.
Încetarea focului lasă fără răspuns întrebările cu privire la viitorul Gazei
Mediatorii din Egipt, Qatar şi SUA sunt aşteptaţi să se întâlnească joi la Cairo pentru discuţii privind punerea în aplicare a acordului, care a venit după un an de discuţii intense cu eşecuri repetate.
Trimisul preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, pentru Orientul Mijlociu s-a alăturat discuţiilor în ultimele săptămâni, iar atât administraţia demisionară, cât şi echipa lui Trump îşi asumă meritele pentru acest progres.
Rămân multe întrebări pe termen lung cu privire la Gaza postbelică, inclusiv cine va conduce teritoriul sau cine va supraveghea dificila sarcină a reconstrucţiei.
Citiți și Netanyahu le cere negociatorilor să continue discuţiile privind încetarea focului în Gaza
Israelul a fost aspru criticat la nivel internaţional, inclusiv de cel mai apropiat aliat al său, Statele Unite, din cauza victimelor civile din Gaza. Israelul învinuieşte, de asemenea, Hamas pentru victimele civile, acuzându-l că foloseşte şcoli, spitale şi zone rezidenţiale în scopuri militare.
Hamas, o grupare militantă care nu acceptă existenţa Israelului, a fost supusă unei presiuni copleşitoare din cauza operaţiunilor militare israeliene, inclusiv invazia celor mai mari oraşe şi localităţi din Gaza şi preluarea frontierei dintre Gaza şi Egipt. Liderii săi de vârf, inclusiv Yahya Sinwar, despre care se crede că a contribuit la organizarea atacului din 7 octombrie 2023, au fost ucişi.
Însă luptătorii săi s-au regrupat în unele dintre cele mai afectate zone după retragerea forţelor israeliene, ridicând perspectiva unei insurgenţe prelungite dacă războiul continuă.
