Acord de încetare a focului în Gaza între Israel şi Hamas. Rămâne de văzut dacă guvernul lui Netanyahu îl va aproba

Hamas şi Israelul au ajuns la un acord de încetare a focului în Gaza care, potrivit mediatorilor, va intra în vigoare duminică şi va include eliberarea ostaticilor ţinuţi acolo în timpul celor 15 luni de vărsare de sânge care au devastat enclava palestiniană şi au inflamat Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

Acordul complex etapizat prevede o încetare a focului iniţială de şase săptămâni, cu retragerea treptată a forţelor israeliene din Fâşia Gaza, unde zeci de mii de oameni au fost ucişi. Ostaticii luaţi de grupul militant Hamas, care controlează Gaza, ar urma să fie eliberaţi în schimbul prizonierilor palestinieni deţinuţi de Israel.

În cadrul unei conferinţe de presă la Doha, prim-ministrul Qatarului, şeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a declarat că încetarea focului va intra în vigoare duminică. Negociatorii colaborează cu Israelul şi Hamas cu privire la măsurile de punere în aplicare a acordului, a specificat el.

„Acest acord va pune capăt luptelor din Gaza, va furniza asistenţa umanitară atât de necesară civililor palestinieni şi va reuni ostaticii cu familiile lor după mai mult de 15 luni de captivitate”, a declarat preşedintele american Joe Biden la Washington.

În ciuda acestui progres, locuitorii au declarat că loviturile aeriene israeliene au continuat miercuri seara în Gaza, unde peste 46.000 de persoane au fost ucise în conflict, potrivit autorităţilor sanitare locale. Atacurile asupra oraşului Gaza şi a părţii de nord a Gazei au ucis cel puţin 32 de persoane, au declarat medicii.

Un oficial palestinian apropiat de discuţii a afirmat că mediatorii încearcă să convingă ambele părţi să înceteze ostilităţile înainte ca armistiţiul să înceapă duminică.

Palestinienii au reacţionat la vestea acordului sărbătorind pe străzile din Gaza, unde s-au confruntat cu penurii severe de alimente, apă, adăpost şi combustibil. În Khan Younis, mulţimea a umplut străzile în sunetul claxoanelor, aplaudând, fluturând steaguri palestiniene şi dansând.

„Sunt fericită. Da, plâng, dar sunt lacrimi de bucurie”, a declarat Ghada, o mamă strămutată a cinci copii.

La Tel Aviv, familiile ostaticilor israelieni şi prietenii lor s-au bucurat de veste, afirmând într-o declaraţie că au simţit „o bucurie şi o uşurare copleşitoare (în legătură cu) acordul de a-i aduce pe cei dragi acasă”.

Acceptarea de către Israel a acordului nu va fi oficială până când acesta nu va fi aprobat de cabinetul de securitate şi de guvernul ţării, voturile fiind programate pentru joi, a menţionat un oficial israelian.

Era de aşteptat ca acordul să fie aprobat în ciuda opoziţiei unor partizani de linie dură din guvernul de coaliţie al premierului israelian Benjamin Netanyahu, inclusiv ministrul de Finanţe, Bezalel Smotrich, care şi-a reiterat miercuri condamnarea acordului.

Netanyahu i-a sunat pe Biden şi pe preşedintele ales al SUA, Donald Trump, pentru a le mulţumi şi a spus că va vizita Washingtonul în curând, a declarat biroul său.

Într-o declaraţie pe reţelele de socializare care anunţa încetarea focului, Hamas a numit pactul „o realizare pentru poporul nostru” şi „un punct de cotitură”.

Ce prevede acordul

Dacă va avea succes, încetarea focului va pune capăt luptelor care au distrus o mare parte din Gaza, puternic urbanizată, şi au dus la strămutarea majorităţii celor 2,3 milioane de locuitori ai micii enclave de dinainte de război.

La rândul său, acest lucru ar putea dezamorsa tensiunile din Orientul Mijlociu în general, unde războiul a alimentat conflicte în Cisiordania ocupată de Israel, în Liban, Siria, Yemen şi Irak şi a stârnit temeri legate de un război total între inamicii regionali Israel şi Iran.

Prima etapă a acordului prevede eliberarea a 33 de ostatici israelieni, inclusiv a tuturor femeilor, copiilor şi bărbaţilor peste 50 de ani. Doi ostatici americani, Keith Siegel şi Sagui Dekel-Chen, se numără printre cei care urmează să fie eliberaţi în prima fază, a declarat o sursă.

Acordul prevede o intensificare a asistenţei umanitare în Gaza, iar secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat că „prioritatea trebuie să fie acum alinarea suferinţei enorme cauzate de acest conflict”.

Atât ONU, cât şi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii au transmis că se pregătesc să îşi intensifice masiv operaţiunile de ajutor.

Pactul a fost încheiat după luni de negocieri dificile, purtate de mediatori egipteni şi qatarezi, cu sprijinul Statelor Unite, şi vine chiar înainte de inaugurarea prezidenţială a lui Trump, luni.

Preşedintele egiptean Abdel Fattah El-Sisi a salutat acordul într-o postare pe X, la fel ca liderii şi oficialii din Turcia, Marea Britanie, Naţiunile Unite, Iordania, Germania şi Emiratele Arabe Unite, printre alţii.

Pe site-ul său de socializare Truth, Trump a declarat că acordul nu ar fi avut loc dacă el nu ar fi câştigat alegerile din SUA în noiembrie.

Emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, s-a aflat în Qatar împreună cu trimişii Casei Albe pentru discuţii, iar un oficial de rang înalt al administraţiei Biden a declarat că prezenţa lui Witkoff a fost esenţială pentru ajungerea la un acord după 96 de ore de negocieri intense.

Biden a declarat că cele două echipe „au vorbit ca una singură”, deşi administraţia lui Trump se va ocupa în mare măsură de punerea în aplicare a acordului.

Preocupări

Drumul care urmează este complex, cu probabilitatea unor capcane politice. Familiile ostaticilor israelieni şi-au exprimat îngrijorarea că acordul ar putea să nu fie pus în aplicare pe deplin şi că unii ostatici ar putea fi lăsaţi în Gaza.

Negocierile privind punerea în aplicare a celei de-a doua etape a acordului vor începe până în a 16-a zi a primei etape, care ar trebui să includă eliberarea tuturor ostaticilor rămaşi, o încetare permanentă a focului şi retragerea completă a forţelor israeliene din Gaza.

A treia etapă ar trebui să se refere la returnarea tuturor cadavrelor rămase şi la începerea reconstrucţiei Gaza, supravegheată de Egipt, Qatar şi Organizaţia Naţiunilor Unite.

Trump a declarat că va folosi acordul de încetare a focului ca impuls pentru a extinde Acordurile Abraham - acorduri susţinute de SUA încheiate în timpul primei sale preşedinţii în perioada 2017-2021, care au normalizat relaţiile Israelului cu mai multe ţări arabe.

Dacă totul decurge fără probleme, palestinienii, statele arabe şi Israelul trebuie încă să convină asupra unei viziuni pentru Gaza postbelică, o provocare imensă care implică garanţii de securitate pentru Israel şi investiţii de multe miliarde de dolari pentru reconstrucţie.

O întrebare fără răspuns este cine va conduce Gaza după război.

Israelul a respins orice implicare a organizaţiei islamiste Hamas, care conduce Gaza din 2007 şi care a promis în mod oficial să distrugă Israelul. Dar Israelul s-a opus aproape în egală măsură conducerii Autorităţii Palestiniene, organismul înfiinţat în temeiul acordurilor interimare de pace de la Oslo în urmă cu trei decenii, care are o putere de guvernare limitată în Cisiordania.