Musk: Cum poate un judecător (din România) să anuleze alegerile şi să nu fie considerat dictator? / El susţine şi extrema dreapta din Germania
Decizia Curţii Constituţionale privind anularea alegerilor prezidenţiale din România a ajuns să fie comentată inclusiv de mega-miliardarul Elon Musk.
Elon Musk a comentat postarea influencerului Mario Nawfal, care evalua situaţia politică din România citând o ştire Reuters.
Mario Nawfal scrisese pe X:
„HAOS ELECTORAL ÎN ROMÂNIA: CURTEA ANULEAZĂ REZULTATELE, NAŢIUNEA ÎN FURTUNĂ
Iată situaţia: Alegerile prezidenţiale din România mergeau înainte până când Curtea Supremă a dat o lovitură neaşteptată şi a anulat rezultatele, invocând presupusa „interferenţă rusă”.
Decizia şocantă a curţii a venit după ce un critic NATO de extremă dreapta a câştigat neaşteptat primul tur.
Preşedintele Klaus Iohannis, care trebuia să îşi încheie mandatul, rămâne în funcţie până la organizarea unui nou scrutin, probabil în martie 2025.
El cere Uniunii Europene să trateze cu seriozitate protecţia alegerilor.
„Astea nu vin cu o etichetă de ‘Cu drag, din Haos’, dar sunt reale”, a spus Iohannis.
Între timp, partidele pro-europene nu reuşesc să se înţeleagă pentru a forma un guvern, grupurile de extremă dreapta câştigă teren, iar ratingul de credit al României a fost retrogradat”.
Repostând mesajul, Elon Musk a comentat: „Cum poate un judecător să anuleze alegerile şi să nu fie considerat un dictator?”.
Ulterior, miliardarul a revenit întrebând: “Când vor fi următoarele alegeri?”
Dar fondatorul Tesla a comentat inclusiv situaţia din Germania, exprimându-şi sprijinul faţă de partidul de extremă dreapta AfD la alegerile ce urmează să aiba loc anul viitor acolo.
Într-o postare pe X, Musk a scris: "Doar AfD poate salva Germania" .
Context
Reamintim că vineri, 6 decembrie, Curtea Constituţională a României a anulat procesul electoral al alegerilor prezidenţiale, prin hotărârea nr. 32.
În motivarea acestei decizii fără precedent judecătorii arată că dreptul alegătorilor de a-şi exprima liber votul a fost încălcat.
Potrivit CCR, acest lucru s-a întâmplat din cauza dezinformării alegătorilor printr-o campanie electorală în care unul dintre candidaţi a beneficiat de o promovare agresivă. De asemenea, CCR subliniază că „a fost afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale, iar reglementările legale privind finanţarea acesteia au fost nesocotite”.
În documentul care explică decizia de anulare a alegerilor, judecătorii CCR afirmă că, după declasificarea documentelor prezentate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), s-a constatat că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui”. Aceste nereguli au avut un efect convergent de încălcare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice.
Conform motivării CCR, caracterul liber exprimat al votului a fost afectat deoarece alegătorii au fost dezinformaţi printr-o campanie electorală în care unul dintre candidaţi a beneficiat de promovare agresivă. Campania a fost realizată cu eludarea legislaţiei electorale naţionale şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social media.
Totodată, CCR susţine că egalitatea de şanse a competitorilor electorali a fost grav afectată, ceea ce a alterat însăşi esenţa dreptului de a fi ales. Manipularea votului a devenit evidentă în contextul în care materialele de promovare a unui candidat nu aveau însemnele obligatorii de publicitate electorală. În plus, candidatul a beneficiat de un tratament preferenţial pe platformele de social media, ceea ce a influenţat exprimarea liberă a voinţei alegătorilor.
De asemenea, CCR precizează că egalitatea de şanse între candidaţi şi partide trebuie garantată de stat, care are obligaţia de a se comporta obiectiv şi imparţial faţă de toţi competitorii electorali. Această egalitate trebuie evaluată nu doar prin prisma accesului egal la resursele publice, ci şi prin utilizarea reţelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligenţă artificială şi a finanţării campaniei electorale.
Curtea subliniază că neregulile din campanie au creat o inegalitate evidentă între candidatul care a utilizat în mod abuziv tehnologiile digitale şi ceilalţi candidaţi. Expunerea disproporţionată a acestui candidat a redus vizibilitatea celorlalţi competitori în mediul online. CCR menţionează că folosirea tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale de către candidaţi, partide sau susţinători trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea şi imparţialitatea alegerilor. În lipsa transparenţei, alegătorii riscă să fie induşi în eroare cu privire la identitatea candidaţilor şi la calitatea ofertelor electorale.
De asemenea, Curtea a atras atenţia că autorităţile publice sunt obligate să verifice şi, dacă este cazul, să sancţioneze astfel de comportamente. Detalii aici.