Anularea alegerilor. CCR a publicat motivarea. Ce spun judecătorii?
CCR a dat publicităţii, vineri seara, motivarea deciziei privind anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale. În motivarea acestei decizii fără precedent judecătorii arată că dreptul alegătorilor de a-şi exprima liber votul a fost încălcat.
Potrivit CCR, acest lucru s-a întâmplat din cauza dezinformării alegătorilor printr-o campanie electorală în care unul dintre candidaţi a beneficiat de o promovare agresivă. De asemenea, CCR subliniază că „a fost afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale, iar reglementările legale privind finanţarea acesteia au fost nesocotite”.
În documentul care explică decizia de anulare a alegerilor, judecătorii CCR afirmă că, după declasificarea documentelor prezentate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), s-a constatat că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui”. Aceste nereguli au avut un efect convergent de încălcare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice.
Conform motivării CCR, caracterul liber exprimat al votului a fost afectat deoarece alegătorii au fost dezinformaţi printr-o campanie electorală în care unul dintre candidaţi a beneficiat de promovare agresivă. Campania a fost realizată cu eludarea legislaţiei electorale naţionale şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social media.
Totodată, CCR susţine că egalitatea de şanse a competitorilor electorali a fost grav afectată, ceea ce a alterat însăşi esenţa dreptului de a fi ales. Manipularea votului a devenit evidentă în contextul în care materialele de promovare a unui candidat nu aveau însemnele obligatorii de publicitate electorală. În plus, candidatul a beneficiat de un tratament preferenţial pe platformele de social media, ceea ce a influenţat exprimarea liberă a voinţei alegătorilor.
De asemenea, CCR precizează că egalitatea de şanse între candidaţi şi partide trebuie garantată de stat, care are obligaţia de a se comporta obiectiv şi imparţial faţă de toţi competitorii electorali. Această egalitate trebuie evaluată nu doar prin prisma accesului egal la resursele publice, ci şi prin utilizarea reţelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligenţă artificială şi a finanţării campaniei electorale.
Curtea subliniază că neregulile din campanie au creat o inegalitate evidentă între candidatul care a utilizat în mod abuziv tehnologiile digitale şi ceilalţi candidaţi. Expunerea disproporţionată a acestui candidat a redus vizibilitatea celorlalţi competitori în mediul online. CCR menţionează că folosirea tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale de către candidaţi, partide sau susţinători trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea şi imparţialitatea alegerilor. În lipsa transparenţei, alegătorii riscă să fie induşi în eroare cu privire la identitatea candidaţilor şi la calitatea ofertelor electorale.
De asemenea, Curtea atrage atenţia că autorităţile publice sunt obligate să verifice şi, dacă este cazul, să sancţioneze astfel de comportamente.
O altă problemă evidenţiată de CCR este nerespectarea legislaţiei privind finanţarea campaniei electorale. Unul dintre candidaţi a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă un buget de campanie de 0 lei. Această declaraţie a fost contrazisă de informaţiile din „Notele de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Generală de Protecţie Internă şi ale Serviciului Român de Informaţii. CCR subliniază că desfăşurarea unei campanii electorale implică, în mod necesar, costuri şi cheltuieli. În acest context, s-a constatat o discrepanţă între amploarea campaniei şi lipsa cheltuielilor declarate de candidat. Prin urmare, a fost încălcat principiul transparenţei finanţării campaniei electorale, ceea ce a generat suspiciuni privind corectitudinea procesului electoral.
În ceea ce priveşte ingerinţa entităţilor externe, CCR afirmă că libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie corectă necesită accesul la informaţii veridice despre candidaţi. În acest sens, este esenţial ca orice implicare a entităţilor statale sau non-statale în campaniile de propagandă sau dezinformare electorală să fie exclusă. Publicitatea politică, avertizează CCR, poate deveni un „vector de dezinformare” mai ales atunci când nu îşi dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii Europene sau foloseşte tehnici de vizare a publicului-ţintă ori de distribuire a materialelor fără o sursă clară.
CCR concluzionează că „procesul electoral pentru alegerea preşedintelui României va fi reluat în totalitate, iar Guvernul va stabili o nouă dată pentru alegeri şi un nou program calendaristic pentru derularea acţiunilor necesare”. Decizia implică inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea de noi candidaturi şi desfăşurarea unei campanii electorale corecte şi transparente, în acord cu valorile şi principiile constituţionale.
În perioada de tranziţie, Klaus Iohannis îşi va exercita mandatul de preşedinte interimar, conform articolului 83 alin. (2) din Constituţie, până la depunerea jurământului de către noul preşedinte ales.
Aceasta este, pe scurt, motivarea detaliată a CCR pentru anularea alegerilor prezidenţiale, o decizie fără precedent în istoria electorală a României.
