Medici fără Frontiere: Există „semne clare” de epurare etnică de către Israel în Gaza

Există „semne clare de epurare etnică” de către Israel în războiul dus în Gaza, potrivit unui nou raport al Medici fără Frontiere, care a devenit al doilea grup într-o săptămână care condamnă comportamentul ţării în enclava asediată, transmite NBC News.

„Observaţiile noastre directe cu privire la catastrofa medicală şi umanitară provocată în Gaza sunt în concordanţă cu descrierile furnizate de un număr tot mai mare de experţi juridici şi organizaţii care concluzionează că în Gaza are loc un genocid”, a declarat grupul umanitar, cunoscut şi sub numele de Medecins Sans Frontières (MSF), în raportul publicat joi.

„În nordul Fâşiei, în special, recenta ofensivă militară este o ilustrare clară a războiului brutal pe care forţele israeliene îl duc în Gaza şi suntem martorii unor semne clare de epurare etnică, pe măsură ce viaţa palestiniană este ştearsă din zonă. Deşi nu avem autoritatea legală de a stabili intenţionalitatea, semnele de epurare etnică şi devastarea continuă - inclusiv ucideri în masă, vătămări grave ale sănătăţii fizice şi psihice, deplasări forţate şi condiţii imposibile de viaţă pentru palestinieni sub asediu şi bombardament - sunt incontestabile”, a declarat acesta.

În trecut, Israelul a respins cu fermitate acuzaţiile de genocid şi epurare etnică, insistând în acelaşi timp că face tot posibilul pentru a limita pierderile de vieţi omeneşti.

Într-un raport separat publicat tot joi, Human Rights Watch a acuzat autorităţile israeliene că îi privează în mod intenţionat pe palestinienii din Gaza de accesul la apă potabilă şi sanitară.

„Apa este esenţială pentru viaţa umană, însă, timp de peste un an, guvernul israelian a refuzat în mod deliberat palestinienilor din Gaza minimul de care au nevoie pentru a supravieţui”, a declarat Tirana Hassan, directorul executiv al grupului, într-o declaraţie publicată împreună cu raportul ”Exterminare şi acte de genocid: Israelul îi privează în mod deliberat de apă pe palestinienii din Gaza”.

„Aceasta nu este doar neglijenţă; este o politică calculată de privare care a dus la moartea a mii de oameni”, a adăugat ea.

Un purtător de cuvânt al Armatei Israeliene (IDF) a declarat că aceasta „respinge cu fermitate acuzaţiile potrivit cărora a vizat în mod deliberat infrastructura de apă din Fâşia Gaza”, adăugând că loviturile sale în Gaza sunt efectuate în conformitate cu dreptul internaţional şi cu „toate eforturile posibile [...] depuse pentru a reduce daunele aduse civililor”.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că armata lucrează la reactivarea unei uzine de desalinizare în oraşul Khan Younis din sudul Gazei, printre alte proiecte care includ repararea conductelor deteriorate.

Dar rapoartele se adaugă unui cor de critici din partea grupurilor de ajutor şi de apărare a drepturilor. Amnesty International a devenit primul mare grup non-profit care a acuzat Israelul de acte de genocid în Fâşia Gaza într-un raport din această lună, preluând afirmaţii similare de la numeroase agenţii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

În timp ce crimele de război, precum genocidul, sunt desemnări legale care, în mod normal, ar fi făcute de un judecător, acuzaţiile organizaţiilor caritabile nu vor face mare lucru pentru a risipi acuzaţiile deja formulate împotriva guvernului premierului israelian Benjamin Netanyahu.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare împotriva lui Netanyahu pentru crime împotriva umanităţii, împreună cu Yoav Gallant, fostul său ministru al apărării, precum şi cu şeful militar al Hamas, Mohammed Deif. Israelul a declarat că l-a ucis pe Deif, şeful Brigăzilor Qassam, în luna august.

Israelul a răspuns furios la mandate, biroul lui Netanyahu calificându-le drept „antisemite”, respingând acuzaţiile ca fiind „absurde şi false”. Oren Marmorstein, un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Israelului, a declarat că Israelul a depus un apel împotriva mandatelor CPI.

Context

Războiul din Gaza durează de 14 luni şi, potrivit oficialilor locali, mai mult de 45.000 de persoane au fost ucise în campania militară a Israelului. Forţele israeliene au intrat în Gaza ca răspuns la atacul terorist din 7 octombrie 2023, în care au fost ucişi aproximativ 1.200 de israelieni şi aproximativ 250 de persoane au fost luate ostatice, potrivit bilanţurilor israeliene.

Aproximativ 100 de ostatici sunt încă deţinuţi de Hamas şi de alte grupări militante, deşi se crede că o treime sunt morţi.

În timp ce Israelul a justificat mult timp numărul de morţi şi nivelurile ridicate de distrugere din Gaza în contextul războiului său împotriva miliţiei susţinute de Iran, se pare că există un răspuns limitat din partea Hamas în mari părţi din Gaza, chiar dacă campania sa continuă, potrivit lui Andreas Krieg, lector superior la şcoala de studii de securitate a King's College din Londra.

„Cu siguranţă, într-o parte a Fâşiei Gaza din nord, aş fi de acord cu observaţia conform căreia intenţia acolo nu mai este de a lupta împotriva Hamas, deoarece oricum nu a mai rămas prea multă rezistenţă, ci este intenţia de curăţare etnică şi de a priva populaţia locală de mijloacele sale de subzistenţă, care sunt apa, electricitatea, ceea ce are ca efect uciderea intenţionată a oamenilor”, a declarat Krieg.

Armata israeliană a insistat că face tot posibilul pentru a limita pierderile de vieţi omeneşti. Dar multe dintre acţiunile sale din Gaza ar fi „permisibile, acceptabile în orice circumstanţă în cadrul unei armate occidentale”, a declarat Kriegs, adăugând că este important să se facă distincţia juridică între genocid şi acte de genocid.

„Ne gândim întotdeauna că genocidul este un fel de strategie coerentă, ca în Rwanda, de exemplu, unde guvernul a dat în mod clar permisiunea oamenilor să ucidă un anumit grup de oameni, iar apoi este orchestrat mai mult sau mai puţin cu o supraveghere centrală. Evident, nu este cazul aici, dar realitatea este că FDI a primit un mediu extrem de permisiv”, a spus el.