La ce ar trebui să se aştepte România după revenirea lui Trump? Explicaţiile lui Orban

La ce ar trebui să se aştepte România după reinstalarea administraţiei Trump? Fostul premier Ludovic Orban, candidat la alegerile prezidenţiale, a avut o discuţie pe acesta temă cu jurnalista Denise Rifai, în cadrul emisiunii "În opoziţie" de la Gândul.

Jurnalistă: Care ar fi interesele României, domnule Ludovic Orban?

Ludovic Orban: Primul, interesul de a adânci parteneriatul strategic, în special pe dimensiunea economică. Sigur, de a păstra implicarea americană în apărarea flancului estic. Deci aş vrea să vă spun câteva cuvinte, pentru că evaluarea dumneavoastră este diferită de evaluarea mea.

În primul mandat al lui Donald Trump, relaţiile dintre România şi Statele Unite au fost relaţii foarte bune. Donald Trump a tratat cu atenţie flancul estic, să ne aducem aminte de iniţiativa celor trei mări, care s-a produs în timpul mandatului său, de întărirea prezenţei trupelor americane în România, de prezenţa...

Aţi spus că, povestind de primul mandat al lui Trump, că nu a fost formidabil în materie de relaţii cu România. Nu este aşa. Iar eu pot să vă spun cu precizie, pentru că am fost premier în timpul primului mandat al lui Donald Trump şi ştiu foarte bine care au fost relaţiile. Am avut o relaţie excepţională cu ambasadorul Statelor Unite, care este un apropiat al lui Donald Trump

Jurnalistă: La cine vă referiţi? La Adrian Zuckerman, cel care a salutat candidatura domnului Nicolae Ciucă la funcţia de preşedinte al României.

Ludovic Orban: A fost o părere exprimată, dar eu vă spun de colaborarea instituţională pe care am avut-o şi, practic, asta a fost o colaborare cu reprezentantul Statelor Unite în România. Am demarat proiectul de cooperare pentru realizarea reactorului 3 şi 4 de la Cernavodă.

Jurnalistă: În ce stadiu este acest proiect?

Ludovic Orban: Din păcate, actualul guvern a cam bătut pasul pe loc şi nu a avansat aşa cum ar fi trebuit să avanseze. S-au făcut paşi înainte şi există perspective, în ciuda, mi s-a părut încă o dată şi o repet, a unui dezinteres manifestat de guvernele PSD-PNL faţă de acest proiect, cred că există totuşi o perspectivă de realizare a reactorului 3 şi 4 în cooperarea cu Statele Unite.

Jurnalistă: În mandatul domnului, deci în administraţia Trump, România a fost unul dintre primele state care imediat a alocat 2,5% din PIB pentru înzestrarea armatei. Azi, când vorbim, România nu a fost în stare să cheltuiască în acest proiect.

Ludovic Orban: Pentru că guvernul nu a vrut să cheltuiască, pentru achiziţii militare există un plan de înzestrare care a fost aprobat la nivelul Parlamentului, un plan de înzestrare pe 10 ani de zile, care, din păcate, nu a fost realizat. S-au blocat foarte multe.

Jurnalistă: Am vrut să arăt că România s-a conformat instant cu toate solicitările venite din partea administraţiei americane, fie ea condusă de Donald Trump. România niciodată nu a avut o relaţie dificilă cu Statele Unite.

Ludovic Orban: Donald Trump îşi menţine poziţia. De altfel, în privinţa NATO a şi dat câteva declaraţii pe care le-am urmărit, în care o declaraţie este cam în felul următor. Statele care nu contribuie cu procentul minim de 2% din Produsul Intern Brut ar putea chiar să nu mai beneficieze de apărarea celorlalte state în caz de agresiune. Adică este evident că Donald Trump are un punct de vedere clar în care toate cheltuielile NATO trebuie să fie suportate de toate statele şi nu mai trebuie ca majoritatea cheltuielilor NATO să fie suportate de ţări care nu sunt în Uniunea Europeană.

Jurnalistă: Dar ar trebui oare, domnule Orban, ca aceste cheltuieli NATO să producă beneficii şi economiei româneşti prin, de exemplu, clauza offset? România nu încasează 80% din banii pe care îi cheltuieşte pentru înzestrarea armatei.

Ludovic Orban: Sunt candidatul la preşedinţie care a vorbit cu subiect şi predicat pe tema asta şi care a spus clar că susţine aplicarea offset-ului pe toate contractele, nu numai pe contractele de la guvern la companii private, ci şi pe contractele de la guvern la guvern, un an de zile.

Jurnalistă: Aţi făcut vreun demers pentru renegocierea acestor contracte cu statul american?

Ludovic Orban: ... Nu am avut ce să renegociez.

Jurnalistă: De ce? Nu puteaţi vorbi cu domnul preşedinte Klaus Iohannis? Apropo de clauza offset.

Ludovic Orban: Dar nu am avut ce să renegociez pe tema asta. Planul de înzestrare... Au fost contracte negociate cu offset, de exemplu, cum a fost contractul încheiat cu francezii pentru realizarea celor patru corvete, care, din păcate, şi acest contract a fost blocat de actualele guverne, în care clauza de offset era prevăzută foarte bine.

Jurnalistă: Eu doar v-am întrebat că aţi fost acolo şi n-aţi făcut şi îmi spuneţi că acum trebuie să vă cred că veţi face dacă veţi ajunge preşedintele României. Am înţeles corect, nu?

Ludovic Orban: Nu, nu aţi înţeles deloc corect. Eu am susţinut că este nevoie de o modificare legislativă.

Jurnalistă: De ce n-aţi făcut o modificare legislativă?

Ludovic Orban: Am iniţiat proiectul de lege care este în sertarele comisiilor de apărare. Ca să o spunem clar, pentru că e un subiect delicat, faţă de care mulţi oameni politici din România se tem ca de un cartof fierbinte. Dar realitatea este că programul de înzestrare pe care România îl implementează şi cheltuielile pe care le efectuează trebuie să aducă avantaje economice care se realizează prin intermediul clauzelor de offset.

Iar aceste clauze de offset trebuie să fie în acest sens, să impună companiilor de la care achiziţionăm armament să dezvolte capacităţi de producţie, să dezvolte capacităţi de cercetare, dezvoltare, să creeze locuri de muncă la urma urmei în industria de apărare românească.

Cristian Diaconescu: În primul rând, din punct de vedere economic, la americani este un anume tip de politică şi în momentul în care dialoghezi cu ei şi ai cu ei o relaţie politico-diplomatică apropiată, o cunoşti imediat. Deosebit de alte state, mai ales state europene, ei disociază foarte clar între politico-strategic şi economic. Adică în momentul în care îţi vine în faţ[ un reprezentant politic, mai ales de înalt nivel, nu îţi va transmite semnale economice.

Din perspectiva semnalelor economice, aici, sigur, din câte ştiu, Statele Unite este pe locul 4 în relaţiile cu România, cu investiţii de cam 8 miliarde. În al doilea rând, iarăşi se ştie destul de bine faptul că alte două reactoare, în afară de 1 şi 2 deci 3 şi 4, au o problemă foarte serioasă din punct de vedere economic, pentru că nu acoperă debitul Dunării necesarul din această perspectivă. Privind acele mini-reactoare, da, a fost o temă interesantă, nici până acum soluţionată, pentru că prezintă probleme acest proiect în relaţia cu Uniunea Europeană.

Ludovic Orban: Situaţia de la Cernavodă este soluţionabilă şi este un proiect care trebuia să pornească şi care era finanţat din fonduri europene prin intermediul AFDJ. Deci există soluţie tehnică pentru a asigura necesarul de apă pentru răcire. Nu este o problemă care nu este solvabilă. Deci există răspuns, problema este ca autorităţile din România să-şi facă datoria, să implementeze. Or, de trei ani jumate de când s-a instalat guvernul ăsta, a arătat interes minim pentru această problemă.