Industria germană face lobby cu argumente false pentru reprimirea lui Putin în G8

Preşedintele rus Vladimir Putin va lipsi pentru al doilea an consecutiv de la summitul G7 care are loc astăzi şi mâine la Castelul Elmau în Germania. Cu câteva zile înaintea reuniunii, reprezentanţii industriei germane au cerut ca Rusia să fie reprimită în G8, pe motiv că astfel Moscova ar putea fi determinată să joace un rol constructiv în soluţionarea conflictului ucrainean. În realitate, scopurile sunt mai puţin altruiste. Este vorba despre scăderea exporturilor germane în Rusia.

Nu este un lucru nou faptul că puternicul Ostausschuss (Comitetul industriei germane pentru afacerile cu Estul) are o influenţă mare asupra politicii externe germane. Merkel a reuşit cu greu să impună sancţiunile împotriva Moscovei, pe care a arătat în mai multe rânduri că nu le dorea, dar pe care le consideră inevitabile. Industria germană a cerut în repetate rânduri ridicarea acestora, avertizând că relaţiile economice între Rusia şi Germania au de suferit, exporturile scad, iar locurile de muncă ale germanilor care lucrează în firme care fac comerţ cu Rusia ar putea fi pierdute.

Acum, preşedintele Ostausschuss, Eckhard Cordes, a declarat pentru ”Welt am Sonntag” că ”o întâlnire G7 plus Rusia ar putea să fie o contribuţie la soluţionarea crizei şi să determine Moscova să facă paşi constructivi în privinţa conflictului ucrainean”. El a argumentat că tocmai în criză este nevoie de asemenea organisme de dialog. Ce nu spune însă reprezentantul industriei este că politica lui Merkel de a menţine contactul indiferent de situaţie cu Rusia nu a dat rezultate, ba dimpotrivă a dat impresia falsă că Moscova cooperează, când de fapt totul rămânea la nivel de declaraţii frumoase de bune intenţii. Putin i-a dus cu vorba pe nemţi, fără să ofere vreo concesie.

Reamintim că Rusia a fost eliminată anul trecut din G8 pe fondul anexării Crimeei şi a destabilizării Estului Ucrainei.

Un alt prieten vechi al Rusiei, Matthias Platzeck (SPD), a cerut şi el întoarcerea lui Putin în formatul G8, cu un alt argument tipic pentru criticii sancţiunilor: ”procesele de instabilitate din Orientul Mijlociu şi Apropiat, din Iran, Afganistan şi Siria, pot fi soluţionate doar cu ajutorul Rusiei”. În realitate, acest argument este însă fals, deoarece Rusia reprezintă şi în aceste regiuni mai degrabă o parte a problemei, decât a soluţiei. În Siria, ruşii l-au susţinut pe Bashar al Assad până în pânzele albe, împiedicând orice intervenţie externă împotriva sa. Nici în privinţa dosarului nuclear iranian, Rusia nu a jucat un rol constructiv, iar mai nou s-a oferit să furnizeze sisteme de rachete S300, capabile să doboare avioane şi să intercepteze rachete, regimului de la Teheran.

Fostul premier al Landului Brandenburg a mai susţinut că ”terorismul internaţional nu poate fi combătut decât împreună cu serviciile ruse de informaţii, la fel ca şi schimbările climatice, care nu pot fi contracarate fără implicarea celei mai mari ţări ca suprafaţă din lume”.

Platzeck a motivat reprimirea lui Putin la masa celor mai puternice ţări industrializate şi prin faptul că acordul Minsk II trebuie implementat împreună cu Rusia, dar tocmai Moscova refuză, în ciuda declaraţiilor, să renunţe să-i sprijine pe separatişti şi să-şi retragă armamentul greu din Ucraina.

Ce nu spune reprezentantul industriei germane este că politica de a menţine contactul indiferent de situaţie cu Rusia nu a dat rezultate, ba dimpotrivă a dat impresia falsă că Moscova cooperează, când de fapt totul rămânea la nivel de declaraţii de bune intenţii.

Acesta este încă un argument fals al social-democratului care conduce Forumul germano-rus, un organism de reprezentare a intereselor economice. În realitate, companiile germane sunt nemulţumite de scăderea exporturilor în Rusia ca urmare a crizei economice prin care trece aceasta din cauza prăbuşirii rublei şi a sancţiunilor occidentale.

Interesant este că pe lista neagră a celor 89 de europeni cărora li se interzice intrarea în Federaţia Rusă care a fost făcută publică la sfârşitul săptămânii trecute figurează şi 8 politicieni germani: deputatul CDU, Karl-Georg Wellmann, Rebecca Harms (deputat Verzii), Michael Fuchs (CDU), Daniel Cohn Bendit (Verzii) şi Bernd Posselt (CSU), cât şi consilierul cancelarului Angela Merkel, Uwe Corsepius. Prin urmare niciun membru al SPD, ceea ce arată că Kremlinul continuă să mizeze pe aceştia pentru a influenţa acţiunile coaliţiei de la Berlin. Nu întâmplător ministrul de Externe Frank Walter Steinmeier (SPD) a venit cu argumente similare celor ale lui Platzeck: ”Avem nevoie de Rusia pentru a rezolva conflictele din Europa, Siria, Irak şi Libia, dar şi pentru a aborda problema programului nuclear iranian”.

Pe de altă parte, Merkel a rămas pe poziţii, arătând că ”participarea rusă este de neconceput pe moment. G7 este un grup de state care împărtăşesc valori precum democraţia şi aplicarea legii. Principiile noastre includ faptul că apărăm legea internaţională şi integritatea graniţelor naţionale deoarece ele formează baza ordinii noastre mondiale. În contrast, anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea a fost o încălcare a legii internaţionale”. Mesajul clar este că atâta vreme cât Rusia va încălca dreptul internaţional şi integritatea şi suveranitatea altor ţări, ea nu poate reveni în clubul celor mai industrializate state.

Citiţi şi: De ce nu vom avea un condominiu ruso-german în Europa de Est

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.