Ce s-a schimbat în relaţia Germaniei cu Rusia

Dacă până acum colaborarea dintre Moscova şi Berlin era business as usual şi primau interesele economice, ultimele măsuri ruseşti împotriva ONG-urilor germane, cât şi revenirea lui Putin la Kremlin au declanşat critici tot mai multe din partea partenerilor nemţi, care încep să scoată în prim plan problemele grave de încălcare a drepturilor omului din Rusia. Ştefan Meister, expert german specializat pe spaţiul estic, explică într-un interviu acordat Epoch Times ce s-a schimbat în relaţia bilaterală.

Pe lângă percheziţionarea sediilor fundaţiilor germane Konrad Adenauer sau Friedrich Ebert şi ridicarea computerelor acestora, FSB a început recent să facă presiuni asupra Ambasadei germane de la Moscova pentru a da unele informaţii, potrivit revistei Spiegel. Apoi, o delegaţie de parlamentari CDU, partidul lui Merkel, care a vizitat Moscova s-a confruntat cu anularea de către partea rusă a tuturor întâlnirilor programate. La scurt timp, televiziunea rusă de stat a comparat taxarea depozitelor oligarhilor ruşi din Cipru, susţinută de Merkel cu exproprierea evreilor în epoca nazistă.

Pe de altă parte, companiile germane se luptă pe teritoriul rusesc pentru un cadru legal sigur şi predictibil pe o piaţă rusă care continuă să crească. Orice deschideri de noi unităţi de producţie VW sau Skoda depind însă de bunăvoinţa Kremlinului. Guvernul rus obligă companiile străine să-şi construiască unităţi de producţie în ţară. Alte probleme cu care se confruntă investitorii germani sunt corupţia endemică, birocraţia excesivă şi monopolurile. La începutul lunii aprilie Michael Harms, directorul Camerei de comerţ germano-ruse din Moscova afirma că ”suntem îngrijoraţi de monopoluri şi de revenirea la economia controlată de stat în Rusia”.

În acest context, s-a desfăşurat întâlnirea de la Hanovra, cu ocazia celui mai mare târg industrial din lume, dintre Putin şi Merkel, care a consfinţit o îngheţare a relaţiei bilaterale ruso-germane. Despre toate acestea, Epoch Times a vorbit cu Ştefan Meister, cercetător la think-tank-ul german DGAP. ”Discursul public german despre Rusia s-a schimbat de când Putin a redevenit preşedinte. Pendulul s-a deplasat de la un discurs dominat de interese economice la o dezbatere focalizată mai mult pe drepturile omului”, spune Meister într-un interviu pentru Epoch Times.

***

Epoch Times: Cum evaluaţi ultima vizită a lui Putin în Germania? S-a atins un minim istoric în relaţia bilaterală?

Vizita lui Putin la Hannover la începutul lui aprilie a fost tipică pentru actualele relaţii pragmatice şi reci dintre el şi Merkel şi dintre Germania şi Rusia. Putin a criticat în ziua dinainte întâlnirii percepţia greşită a jurnaliştilor germani în legătură cu evoluţiile din Rusia. Dar întâlnirea cu cancelarul german Angela Merkel a decurs relativ fără conflicte. Niciunul dintre cei doi n-a menţionat Siria. Merkel a criticat nerespectarea drepturilor omului în Rusia, dar Putin nu prea a răspuns la asta. În final, interesele economice au stat în centrul întâlnirii deoarece Putin avea un interes mai mare de a prezenta Rusia ca pe un partener economic important al Germaniei decât de a vorbi despre chestiunile problematice şi sensibile în relaţiile bilaterale.

Ce factori au dus la actuala relaţie îngheţată? Ce impact a avut criza cipriotă în această privinţă, dacă luăm în considerare furia Moscovei legată de impozitarea conturilor oligarhilor ruşi, cerută de Germania?

Criza cipriotă nu este motivul pentru răcirea relaţiilor, ci doar un simptom al lipsei reciproce de încredere al celor două părţi. În loc să vorbească cu partea rusească şi să caute soluţii comune pentru problemele din Cipru, UE era concentrată pe faptul că Rusia este mai degrabă parte a problemei în Cipru decât a soluţiei. Discuţiile isterice din media germană legate de Rusia ca problemă în Cipru au fost foarte rupte de realitatea politicii ruseşti. Acesta este din nou un exemplu de frustrare în Germania în legătură cu întoarcerea lui Putin la preşedinţie, cu sfârşitul agendei modernizării a lui Medvedev şi cu eşecul politicii Germaniei de democratizare şi modernizare a Rusiei. Elitele germane au sperat degeaba că regimul Putin/Medvedev se va democratiza şi moderniza. Întoarcerea lui Putin şi retorica lui agresivă de politică externă le-au arătat nemţilor că parteneriatul de modernizare a eşuat.

Elitele germane au sperat degeaba că regimul Putin/Medvedev se va democratiza şi moderniza. Întoarcerea lui Putin şi retorica lui agresivă de politică externă le-au arătat nemţilor că parteneriatul de modernizare a eşuat.

Cât de tare au afectat relaţia ruso-germană măsurile luate de autorităţile ruse împotriva fundaţiilor politice germane precum Konrad Adenauer Stiftung de pe teritoriul Rusiei?

Nu aş exagera impactul măsurilor luate împotriva KAS sau FES, dar ele au arătat părţii germane că până şi marile fundaţii politice germane pot fi atacate de autorităţile ruse, ceea ce duce la o şi mai mare alienare şi deteriorare a încrederii.

Funcţionează cooperarea economică dintre cele două ţări ca business as usual sau deja există plângeri ale companiilor germane în legătură cu tratamentul pe care li-l aplică autorităţile ruse?

Majoritatea marilor companii germane şi organizaţiile lor de lobby precum Ostausschuss încearcă să continue abordarea business as usual, dar au pierdut dominanţa în discursul despre Rusia în Germania şi nu mai pot să-i ignore pe criticii politici şi publici. Ei trebuie de asemenea să răspundă acestei evoluţii şi să observe că în cel de-al treilea mandat al lui Putin, accesul la oficialii ruşi şi climatul de afaceri se înrăutăţeşte. În acelaşi timp, companiile energetice germane trebuie să caute, odată cu ieşirea din nuclear, parteneri strategici alternativi şi sunt interesaţi în preţuri mai mici la gaz. Gazprom este însă încă foarte inflexibil în politica sa de preţuri şi nu este partenerul strategic pentru companiile energetice germane. Asta înseamnă că energetic este mai sceptic în privinţa cooperării cu Gazprom decât înainte.

S-a schimbat ceva în abordarea Berlinului faţă de Moscova? Asistăm totuşi la o trecere de la modul de funcţionare business as usual la unul mai focusat pe problemele pe care Rusia le are cu respectarea drepturilor omului şi lipsa democraţiei? Cum explicaţi noua rezoluţie critică pe această temă din Bundestag, la câteva luni după ce raportul Schockenhoff a iritat Moscova?

Discursul public german despre Rusia s-a schimbat de când Putin a redevenit preşedinte. Pendulul s-a deplasat de la un discurs dominat de economie la o dezbatere focalizată mai mult pe drepturile omului. Andreas Schockenhoff, comisarul german responsabil pentru afacerile ruso-germane, a reuşit până la urmă sa devină un jucător-cheie în dezbaterile politice şi publice din Germania legate de situaţia drepturilor omului din Rusia. Chiar Angela Merkel a fost nevoită să fie mai critică în această privinţă decât înainte. Acest fapt este parte a unei discuţii mai largi în legătură cu modul în care ar trebui să arate politica noastră externă în viitor şi cum să găseşti echilibrul corect între interese economice şi valori. În toate partidele, chiar şi în SPD, sunt oameni care văd evoluţiile din Rusia mai critic. Dacă Schockenhoff reprezenta o opinie minoritară cu un an în urmă, acum el a devenit mainstream. Dar nu se ştie încă dacă discursul mai critic va duce de asemenea la o schimbare fundamentală a politicii germane.

Ştefan Meister este cercetător la Center for Central and Eastern Europe în cadrul German Council on Foreign Relations (DGAP)