Kremlinul zdrobit? Renunţând la Novorossia, Moscova îşi recunoaşte înfrângerea

Pe 20 mai, liderii Republicilor autodeclarate Lugansk şi Doneţk (RPL şi RPD) au anunţat abandonarea proiectului Novorossia, o confederaţie ipotetică de state în sud-estul Ucrainei care se întinde de la Harkov până în Odessa, conform Moscow Times.

Ministrul de externe din RPD, Alexander Kofman, a declarat că ideea nu a atras suficient suport în afara teritoriilor separatiste. Oleg Ţariov, purtător de cuvânt pentru "Parlamentul Unitar" al Novorossia şi un invitat frecvent la televiziunii ruse, a oferit o explicaţie diferită: “Activitatea structurilor Novorossiei a fost îngheţată deoarece nu se conformează cu acordul de pace Minsk II semnat în prezenţa Ucrainei, Rusiei, Germaniei şi Franţei în 12 februarie”.

Nu este nicio coincidenţă că suspendarea proiectului a avut loc la doar câteva zile după ce secretarul de stat american John Kerry s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Soci, iar Victoria Nuland, secretarul de stat al SUA pentru politici europene şi eurasiatice, s-a întâlnit cu omologul ei la Moscova. Deşi reprezentanţii Ministerului rus de Externe au insistat că nu vor încheia niciun acord cu americanii, cele două tabere par să fi ajuns la un fel de acord.

Proiectul Novorossia nu ar fi fost suspendat dacă Moscova nu ar fi presat prea mult liderii separatişti. Cu o săptămână înainte de suspendarea proiectului, ideologul rus de extremă dreapta Alexander Dughin a sugerat în articolul său săptămânal pentru Agenţia de Informaţii a Novorossiei că urma să fie negociat un acord de tipul o “Crimee pentru Novorossia”.

Conform acelei înţelegeri, a sugerat Dughin, separatiştii vor respecta prevederile acordului Minsk II şi vor încerca să întărească autonomia RPL şi RPD în interiorul graniţelor Ucrainei. Dughin nu a fost singur în predicţia sa - alţi politologi au sugerat de mai mult timp că un astfel de schimb ar fi posibil.

Renunţarea bruscă a proiectului Novorossia a fost însoţită de mai multe surprize din partea autorităţilor ruse. În primul rând, ziarul rusesc RBC a raportat că data următoarelor alegeri parlamentare din 2016 ar putea fi devansată, poate pentru luna septembrie în loc de decembrie.

Presupusul obiectiv al devansării alegerilor ar fi prezenţa slabă la urnele de votare dacă alegerile sunt organizate imediat după vacanţa de vară, prin urmare creându-se un Parlament care este mai favorabil Kremlinului.

În al doilea rând, Duma de Stat a adoptat rapid şi Putin a semnat o lege care interzice ONG-urile indezirabile. Această mişcare demonstrează o dorinţă de a reduce legăturile economice cu Occidentul, de a alunga investiţiile occidentale şi de a merge mai departe cu regimul distructiv al autorităţilor ruse de contracarare a sancţiunilor occidentale, susţine Moscow Times.

Aceste măsuri draconice par să reprezinte maniera în care Kremlinul compensează o decizie luată de anumiţi membri ai elitei ruse pentru a aproba suspendarea proiectului Novorossia, o mişcare care închide efectiv uşa către visul puternicilor din Moscova de a reface Imperiul Rus.

Astfel, Moscova pare să fi ajuns să realizeze că Ucraina a fost pierdută. Dacă proiectul este într-adevăr închis, atunci Kremlinul şi-a recunoscut efectiv înfrângerea, indiferent cum ar încerca să descrie situaţia, deşi va încerca probabil să păstreze o imagine cât mai bună.

Poate liderul rus Vladimir Putin a realizat că proiectul expansionist este peste puterile sale; acum este prea periculos să bată în continuare tobele de război. Sau poate că preşedintele rus pur şi simplu şi-a pierdut interesul în Novorossia.

Putin are de jucat acum un joc diferit – cel al Rusiei în calitate de “pivot al Estului”. Liderul rus a făcut deja din acest punct o prioritate, aşa cum o arată şi discuţiile cu preşedintele chinez Xi Jinping desfăşurate în timpul Paradei Victoriei din 9 mai de la Moscova.

Acest joc este, ca şi în cazul Novorossiei, bogat în imitaţii şi iluzii, iar mizele sale sunt extrem de ridicate. Totuşi, “imperiul” pare pornit să se extindă spre est sau, cel puţin, să îşi îndrepte atenţia către Est şi să întoarcă spatele Ucrainei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.