În Rusia, războiul îşi spune cuvântul: Împinşi de criză, oamenii ajung să jefuiască magazinele - untul e precum aurul

O spargere la un mic magazin alimentar din oraşul rus Ekaterinburg nu ar ţine, de obicei, prima pagină a ziarelor din întreaga lume, dar de data aceasta situaţia este diferită, relatează CNBC.

Imaginile surprinse de camerele de supraveghere ale magazinului Dairy Place, la începutul lunii noiembrie, par să arate uşa spartă şi o persoană care se grăbeşte să golească casa de marcat. Cealaltă persoană se îndreaptă spre frigider, de unde sustrage 20 de kilograme de unt, a raportat presa rusă.

Proprietarul magazinului a declarat pe Telegram că jaful a arătat că untul este acum ca „aurul”.

"Dairy Place" nu este singura victimă a furturilor de unt, o serie recentă de incidente similare determinând unele magazine să securizeze produsul în containere. Un pachet standard de unt de 200 g costă în prezent aproximativ 200 de ruble, adică aproape 2 USD, preţurile crescând cu 30% din decembrie 2023, conform datelor serviciului de statistică de stat Rosstat.

Furtul unui astfel de produs de bază a atras atenţia asupra creşterii galopante a preţurilor în Rusia.

„Costul alimentelor de bază a crescut în ultimii trei ani. Se înrăutăţeşte de la o zi la alta şi se accelerează, mai ales în acest an”, a declarat Stanislav, un rezident din Moscova.

„Depinde de tipul de aliment, desigur. Unele preţuri ale produselor scad, de exemplu, hrişca. Aceasta a avut un cost mai mare în 2020, în timpul pandemiei Covid-19, dar acum este de trei ori mai mic. Dar acesta este singurul exemplu de scădere a preţurilor. Toate celelalte preţuri la alimente sunt în creştere. Cred că este vorba despre 10%-40% pe an”, a adăugat el.

Rata anuală a inflaţiei din Rusia a ajuns la 8,5% în octombrie, cu mult peste ţinta de 4% a băncii centrale. Aceasta a determinat banca să majoreze luna trecută ratele dobânzilor la 21% - cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani - şi o nouă majorare este aşteptată în decembrie.

Ratele mari ale dobânzii au arătat puţine semne de încetinire a creşterii preţurilor până acum, inflaţia alimentară fiind resimţită în special de cumpărători. Produsele lactate, uleiul de floarea soarelui şi legumele (în special cartofii, ale căror preţuri au crescut cu 74% faţă de luna decembrie a anului trecut) se numără printre articolele care înregistrează creşteri continue ale preţurilor, conform datelor săptămânale ale Rosstat, deoarece cererea depăşeşte oferta.

Anton Barbaşin, analist politic rus şi director editorial al revistei Riddle, a declarat că aceste creşteri de preţuri sunt inevitabile pentru majoritatea cetăţenilor, afirmând pentru CNBC că „jumătate dintre ruşi îşi cheltuiesc cea mai mare parte a veniturilor pe alimente, astfel încât ei resimt cel mai mult inflaţia”.

„Inflaţia produselor este acum cel mai mare motor al inflaţiei, ca atare. Astfel, preţurile pentru bunurile de bază, alimente şi alte articole personale cresc cel mai mult”, a menţionat el.

„Până acum, strategia majorităţii ruşilor a fost să îşi reducă nivelul de consum, să opteze pentru bunuri slabe calitativ şi să amâne achiziţiile pe termen lung. Cu toate acestea, acest stres nu este resimţit uniform. Moscova încă resimte cu greu problemele. Cei mai afectaţi sunt [oamenii din] cele mai mici oraşe şi din zonele rurale”, a remarcat Barbaşin.

"Unt pentru arme"

Presiunile inflaţioniste din Rusia, şi chiar din întreaga Europa, au fost exacerbate de războiul Moscovei împotriva Ucrainei, costurile alimentelor crescând ca urmare a lipsei de aprovizionare şi de forţă de muncă, a costurilor salariale mai mari, a sancţiunilor şi a costurilor de producţie mai mari.

Acestea au însoţit trecerea Rusiei la o economie orientată spre război de la invazia împotriva Ucrainei în februarie 2022, cu o creştere masivă a cheltuielilor de apărare ale statului şi cu producţia internă de echipamente militare având prioritate faţă de producţia agricolă. Economia rusă s-a descurcat mai bine decât se aştepta de la începutul invaziei asupra ţării vecine, Fondul Monetar Internaţional preconizând o creştere de 3,6% în acest an.

Conducerea Rusiei a încercat să evite criticile pentru creşterea preţurilor, dând vina pe ţările „neprietenoase” (adică aliaţii Ucrainei) pentru conflict, sancţiuni şi penurii de aprovizionare.

Preşedintele rus Vladimir Putin a negat că Rusia a schimbat „untul cu armele”, apărând creşterea cheltuielilor pentru apărare.

„A spune că noi cheltuim prea mulţi bani pentru arme şi uităm de unt - nu este aşa. Aş dori să subliniez că toate, exact toate planurile de dezvoltare şi de realizare a obiectivelor strategice anunţate anterior şi toate angajamentele sociale asumate de stat faţă de populaţie - toate acestea sunt pe deplin respectate”, a declarat Putin la o sesiune plenară a Clubului de discuţii Valdai în octombrie, a raportat agenţia de presă Tass.

În timp ce mulţi ruşi au făcut legătura între război şi inflaţie, este riscant pentru cetăţenii obişnuiţi să critice deschis invazia - sau „operaţiunea militară specială”, aşa cum o descrie Moscova - deoarece orice percepţie de „discreditare” a armatei poate fi pedepsită cu amenzi şi închisoare.

Stanislav, care a preferat să nu-şi dea numele de familie, având în vedere riscurile asociate criticii războiului, a declarat că ştie că aceste creşteri ale preţurilor sunt legate de invazia din Ucraina, dar a spus că nu are „prea multe discuţii cu alţi oameni pentru că este periculos să spui ceva adevărat în Rusia”.

„Oamenii inteligenţi [...] înţeleg ce se întâmplă cu economia, dar majoritatea oamenilor acuză ţările străine „neprietenoase” [că sunt de vină pentru creşterea preţurilor]. Acest termen oficial de 'ţară neprietenoasă' este adesea folosit în facturi şi propagandă”, a menţionat el.

În ciuda faptului că respinge responsabilitatea pentru creşterea preţurilor şi pentru război, Kremlinul a încercat totuşi să asigure publicul că ia măsuri în cazul penuriei de produse.

Anul trecut, o penurie de ouă - şi creşteri de preţ de peste 40% - au determinat guvernul să elimine taxele de import pentru acest produs. Administraţia a declarat că va cumpăra ouă din ţări „prietenoase” şi, în primul trimestru, Rusia a importat 235 de milioane de ouă din Bielorusia, Azerbaidjan şi Turcia, a raportat presa rusă.

În luna octombrie a acestui an, guvernul a declarat că va monitoriza preţurile untului şi va sprijini o „creştere sistemică a producţiei”, deoarece industria lactatelor continuă să facă eforturi pentru a satisface cererea.

Barbaşin, care nu mai locuieşte în ţară, a remarcat că maşina de propagandă a Rusiei înseamnă că există puţine semne de nemulţumire a maselor faţă de guvern sau de preşedinte din cauza inflaţiei persistente.

„A fost întotdeauna o mare realizare a Kremlinului să separe problema politicilor lui Putin şi luptele individuale ale ruşilor. Fireşte, nu este o regulă universală, dar până acum nu am văzut ca aceste lupte să se traducă în învinuirea preşedintelui sau a războiului”, a spus el, adăugând că, până în prezent, propaganda a ţinut nemulţumirea maselor la distanţă, iar unii ruşi cred doar că „este război şi războiul este costisitor”.

„Dar viteza schimbărilor economice din Rusia este în creştere, aşa că ne-am putea aştepta la [o] creştere a celor care doresc ca acest război să se încheie. Nu ar trebui nici să ignorăm faptul că [Kremlinul] dă vina pe activităţile şi sancţiunile occidentale pentru problemele economice din ţară, oferind o ţintă uşoară pe care ruşii să dea vina”, a menţionat el.