În obezitate, reducerea cantităţii de alimente nu este suficientă

Aportul caloric excesiv nu ar fi singurul şi nici principalul factor care contribuie la obezitate, aceasta fiind răspândită acum peste tot în lumea industrializată. O revizuire a literaturii existente, publicată recent în Proceedings of the Naţional Academy of Science, susţine că este timpul să se acorde o atenţie deosebită momentului şi frecvenţei meselor noastre. Conform cercetătorilor, limitând în mod intermitent cantitatea de alimente consumate, introducând în cursul săptămânii zile de post, poate fi ajutat metabolismul, chiar cu preţul de a deranja obiceiurile a milioane de persoane.
Obezitatea a fost colegata de un puternic simt al mirosului de mancare, arata un nou studiu. (Jeff J Mitchell / Getty Images)
Mioara Stoica
28.11.2014

„Intermitenţa” este cuvântul cheie pentru a obţine o absorbţie redusă de calorii. Zilele în care aproape se ţine post pot ajuta metabolismul.

Aportul caloric excesiv nu ar fi singurul şi nici principalul factor care contribuie la obezitate, aceasta fiind răspândită acum peste tot în lumea industrializată. O revizuire a literaturii existente, publicată recent în Proceedings of the Naţional Academy of Science, susţine că este timpul să se acorde o atenţie deosebită momentului şi frecvenţei meselor noastre. Conform cercetătorilor, limitând din când în când cantitatea de alimente consumate, introducând în cursul săptămânii zile de post, poate fi ajutat metabolismul, chiar cu preţul de a deranja obiceiurile alimentare a milioane de persoane.

Restricţia calorică intermitentă

Diminuarea aportului de calorii până aproape de zero, cu o anumită frecvenţă săptămânală, ar putea fi mai sănătoasă decât mâncatul fără restricţii (la orice oră) sau cele trei mese regulate pe zi.

Pentru testarea acestei ipoteze, autorii publicaţiei au analizat datele referitoare la om şi mamifere, concluzionând că: "perioade intermitente de restricţie calorică, chiar şi de numai 16 ore, pot îmbunătăţi indicatorii de sănătate şi împiedica procesele patologice. Beneficiile ar rezulta dintr-o schimbare a metabolismului la nivel general, în favoarea utilizării grăsimilor şi producerii de corpi cetonici, precum şi stimularea răspunsurilor celulare de adaptare la stres, care previn şi repară daunele moleculare”.

În viaţa noastră socială consumul de alimente joacă, de multe ori, un rol important. De fapt, stilul de viaţă marchează momentele importante, de la prânzul de duminică la aperitivul de vineri. Dar ritmul - adoptat de mulţi dintre noi, format din micul dejun, prânz şi cină, cu unele gustări în cursul zilei - ar trebui abandonat, deoarece nu ar fi modelul de nutriţie optimă pentru sănătate, în plus ar fi şi anormal din punct de vedere evolutiv. Efectele sale negative pot fi simţite chiar şi de către creierul nostru. Potrivit neurologului Mark Mattson, de la Naţional Institute on Aging din Bethesda, postul intermitent de câteva zile pe săptămână, nu consecutive, poate îmbunătăţi performanţa la testele cognitive şi modifica conexiunile neuronale precum şi nivelurile de stres oxidativ şi inflamaţiile.

Cercetătorii concluzionează că furnizarea la momentul potrivit, a cantităţii corecte de energie necesară corpului nostru, este importantă pentru menţinerea sănătăţii şi prevenirea bolilor. Studiile continuă şi vor fi "fundamentale pentru dezvoltarea strategiilor de integrare a acestor modele în politica alimentară şi în practica de sănătatea şi stilul de viaţă al populaţiei".

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor