Germania, Franţa şi Polonia condamnă violenţele din Georgia. Îşi reiterează sprijinul pentru mişcarea pro-democraţie

Miniştrii de Externe ai Germaniei, Franţei şi Poloniei şi-au exprimat marţi îngrijorarea cu privire la „criza politică” din Georgia, la două zile după ce fostul jucător de fotbal Mihail Kavelaşvili a fost învestit oficial în funcţia de preşedinte al naţiunii din Caucazul de Sud, consolidând controlul partidului de guvernământ în ceea ce opoziţia numeşte o lovitură pentru aspiraţiile ţării la Uniunea Europeană şi o victorie pentru fostul conducător imperial Rusia, potrivit AP.

"Condamnăm ferm violenţele de săptămâna trecută împotriva protestatarilor paşnici, a mass-mediei şi a liderilor opoziţiei şi reamintim responsabilitatea autorităţilor georgiene de a respecta drepturile omului şi de a proteja libertăţile fundamentale, inclusiv libertatea de întrunire şi libertatea presei", au scris cei trei miniştri într-o declaraţie comună.

Ca reacţie la direcţia favorabilă Rusiei a partidului de guvernământ Visul Georgian, cele trei ţări au declarat că vor "pune în aplicare decizia UE privind încetarea călătoriilor fără viză pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu georgiene şi vor lua în considerare măsuri suplimentare la nivelul UE şi la nivel naţional".

Potrivit celor trei ţări, "cursul politic al represiunii şi al regresului democratic al partidului Visul Georgian a condus, ca reacţie, la o degradare a relaţiilor noastre la nivel european şi naţional şi la o reducere a asistenţei şi a cooperării noastre cu autorităţile din Georgia".

Partidul Visul Georgian a păstrat controlul asupra Parlamentului în urma alegerilor din 26 octombrie, despre care opoziţia susţine că au fost fraudate cu ajutorul Moscovei. Partidul a promis că va continua să promoveze aderarea la Uniunea Europeană, dar doreşte, de asemenea, să "reseteze" relaţiile cu Rusia.

Preşedintele demisionar al Georgiei şi principalele partide pro-occidentale au boicotat sesiunile parlamentare post-electorale şi au cerut repetarea scrutinului.

Criticii au acuzat Visul Georgian - înfiinţat de Bidzina Ivanişvili, care a făcut avere în Rusia în anii 1990 -, că devine din ce în ce mai autoritar şi înclinat spre Moscova, acuzaţii negate de partidul de guvernământ. Partidul a promovat recent legi similare cu cele utilizate de Kremlin pentru a reduce libertatea de exprimare.

Decizia partidului Visul Georgian de luna trecută de a suspenda discuţiile privind candidatura ţării lor de a adera la UE a adăugat la indignarea opoziţiei şi a amplificat protestele.

"Ne reiterăm hotărârea de a sprijini aspiraţiile democratice şi europene ale poporului georgian", au subliniat Germania, Franţa şi Polonia în declaraţia lor comună.

Mii de manifestanţi s-au adunat în fiecare seară în faţa clădirii parlamentului câteva săptămâni, după ce guvernul a anunţat suspendarea negocierilor de aderare la UE pe 28 noiembrie.

Forţele de ordine au folosit tunuri cu apă şi gaze lacrimogene aproape zilnic pentru a dispersa şi bate zeci de protestatari, dintre care unii au aruncat cu artificii în poliţişti şi au construit baricade pe bulevardul central al capitalei. Sute de persoane au fost reţinute şi peste 100 au fost tratate pentru răni.

Mai mulţi jurnalişti, care au fost bătuţi de poliţie, au acuzat autorităţile că folosesc huligani pentru a descuraja participarea oamenilor la mitingurile antiguvernamentale, acuzaţie negată de partidul Visul Georgian. Represiunea a atras condamnarea fermă a Statelor Unite şi a oficialilor UE.