EXCLUSIV. Jurist: programul alegerilor pentru diaspora putea fi prelungit/ Refuzul – o încălcare a Convenţiei CEDO

Sectia de votare 90, Roma, Italia.
Sectia de votare 90, Roma, Italia. (Dana Betlevy / Epoch Times Romania)

MAE şi BEC îşi pasează în continuare vina pentru organizarea defectoasă a primului tur al alegerilor prezidenţiale în străinătate. Ministrul Titus Corlăţean, proaspăt demis(ionar) refuză înfiinţarea de mai multe secţii de vot în străinătate, pe motive de procedură, logistică şi lipsă de timp. La fel, sunt refuzate ofertele autorităţilor din ţările respective dispuse să pună la dispoziţie locaţii pentru desfăşurarea scrutinului. Mai mult, un specialist în drept explică pentru Epoch Times de ce programul de votare putea şi trebuia să fie prelungit şi de ce refuzul de a face acest lucru încalcă Constituţia şi Convenţia CEDO a cărei respectare primează asupra legii naţionale.

Biroul Electoral Central l-a contrazis pe Ministrul de Externe, arătând că numărul secţiilor de votare din străinătate putea fi suplimentat, prin ordin de ministru. ”Derularea procesului electoral în aceleaşi secţii de votare vizează doar secţiile de votare din ţară, nu şi secţiile de votare din străinătate, pentru care, legiuitorul, în art.43 alin 13 din Legea nr 370/2004, a luat în considerare condiţiile specifice de organizare a secţiilor de votare din străinătate. Prin urmare, Biroul Electoral Central, în limitele competenţelor sale conferite de legea nr.370/2004, a creat cadrul legal pentru exercitarea atribuţiilor de către autoritatea publică centrală cu competenţă exclusivă în organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate”, se arată în comunicatul de presă al BEC.

Ce face MAE? Ministerul de Externe a decis ca pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale să fie suplimentat numărul de cabine de vot şi de ştampile până la maximum şapte. Totodată, pentru a uşura procedura de vot din turul doi, Titus Corlăţean a anunţat că declaraţia pe propria răspundere va putea fi descărcată de pe site-ul BEC,

În loc să elimine cauza principală a problemelor din primul tur, insuficienţa secţiilor de votare, MAE a suplimentat doar componenţa birourilor secţiilor de votare din străinătate cu 800 de angajaţi MAE. Aceştia vor fi puşi la dispoziţia Biroului Electoral pentru Străinătate (BES) pentru completarea birourilor secţiilor de votare din afara ţării, unde va fi cazul. Titus Corlăţean, a susţinut însă că MAE nu poate deschide mai multe secţii de votare, întrucât ”pentru înfiinţarea de noi secţii de votare, este necesară o întreagă procedură care cuprinde solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează, dar şi chestiuni de ordin logistic, practic, personal, securizarea sediului. Nu putem bulversa oamenii cu câteva zile înainte de vot”.

Potrivit Hotnews, primăriile din doua oraşe italiene cu comunităţi mari de români au pus la dispoziţia României spaţii şi ajutor logistic pentru deschiderea de secţii de vot în Italia, la cererea diplomaţilor români din Peninsulă, dar conducerea Ministerului de Externe a refuzat ofertele. Prin urmare ”solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează” exista, iar italienii puneau la dispoziţie autorităţilor române logistica, sediul şi chiar securizarea scrutinului prin Carabinieri, dar Titus Corlăţean a refuzat această ofertă. Acest fapt pare să indice că deliberat MAE face tot ce poate pentru a împiedica diaspora să voteze.

Un alt argument vehiculat de MAE şi BEC la turul I al alegerilor prezidenţiale a fost că o prelungire a programului de votare, pentru ca să poată vota şi românii care la ora 21 erau la coadă în incinta ambasadei, ar fi fost o încălcare a legii.

Tot auzim de câteva zile încoace, explicaţii oficiale care converg sentenţios în sensul că Legea Electorală nu a lăsat BEC să prelungească programul de votare. Numeroase voci din sistem, din BEC şi din BE Circumscripţia 48 (BES) pretind că ar fi servit cetăţenii, dar nu i-a lăsat legea. O fi şi legea electorală strâmbă, dar înainte de a o califica ar trebui s-o citim, din perspectiva respectului faţă de spiritul ei, faţă de scopul ei de protecţie şi realizare a drepturilor omului”, explică avocatul Antonie Popescu pentru Epoch Times. El subliniază câteva prevederi relevante ale Legii Electorale şi Constituţiei în această speţă:

Art.43 alin.(6) din Legea Electorală dispune ”Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru că alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia se întind si în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m”.

ART. 44 alin. (1) prevede că ”Votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. La sediile secţiilor de votare se afişează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea.

ART. 46 alin.(1) spune că ”La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează ”iar la alin (2) că Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”

Potrivit articolului 20 din Constituţia României, (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

Dreptul fundamental primează asupra procedurii

Dreptul de vot apărat prin Convenţia Europeană a drepturilor omului, care are aplicabilitate directă în legislaţia naţională, primează asupra respectării procedurii şi legii naţionale care prevede că programul de votare este strict între orele 7 -21.

Juristul atrage atenţia că dreptul de vot apărat prin Convenţia Europeană a drepturilor omului, care are aplicabilitate directă în legislaţia naţională, primează asupra respectării procedurii şi legii naţionale care prevede că programul de votare este strict între orele 7 -21. Mai ales că ”buna organizare a desfăşurării alegerilor” şi ”respectarea dreptului fundamental de vot potrivit Constituţiei” constituie tot obligaţii legale.

Antonie Popescu aminteşte jurisprudenţa CEDO din cazul Calmanovici vs.România în care ”un cetăţean român care nu şi-a putut exprima votul în alegerile generale şi prezidenţiale din 2004, iar CEDO a apreciat că statul român i-a încălcat dreptul la alegeri libere” şi susţine că această decizie ne spune cum trebuie interpretată Legea Electorală, pentru a nu fi încălcat dreptul fundamental de vot.

Mai mult, conform Art. 3 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: Înaltele Părţi Contractante se obligă să organizeze alegeri libere la intervale rezonabile, prin vot secret, în condiţii care să asigure libertatea de exprimare a opiniei cetăţenilor la alegerea legislativului.

”Toate limitările de drepturi fundamentale trebuie făcute prin lege şi să constituie măsuri necesare şi oportune într-o societate democratică, pentru protecţia drepturilor omului sau a ordinii publice şi securităţii naţionale. Cetăţenii români care reclamă că nu au putut vota pe 2 noiembrie 2014, în Circumscripţia 48 Diaspora- Românii de Pretutindeni, nu se aflau însă în vreuna din condiţiile speciale care să permită limitarea sau privarea de un drept”, arată Popescu.

El se întreabă de ce judecătorii şi ceilalţi membri ai BEC şi ai Biroului Electoral de Circumscripţie, Preşedinţii Secţiilor de votare se cramponează de faptul că au respectat programul de votare din Legea electorală pentru a justifica încălcarea unui drept fundamental înscris în Constituţie şi în Convenţie. ”Cum rămâne cu povestea primatului respectării Tratatelor internaţionale în materia drepturilor omului, în faţa dispoziţiilor de drept intern, naţionale, conform art. 20 din Constituţie, sau cu principiul valabil în spaţiul european, potrivit căruia între respectarea dreptului fundamental şi respectarea procedurii trebuie să primeze întotdeauna respectarea dreptului fundamental?”, explică avocatul pentru Epoch Times.

Ca urmare, avocatul din Baroul Bucureşti a adresat câteva întrebări autorităţilor române

-De ce membrii BEC /BE Circ. 48 nu au lăsat Ambasadele şi Secţiile de votare organizate pe lângă acestea, să reacţioneze conform bunului simţ şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în sensul respectării şi realizării dreptului fundamental de vot pentru cetăţenii români care au venit să voteze ?

-De ce preşedinţii Secţiilor de votare nu au luat ei înşişi măsura prelungirii programului după ora 21, pentru a da prioritate respectării dreptului fundamental al cetăţenilor români care au venit să voteze şi, din cauze neimputabile acestor cetăţeni (dar imputabile Guvernului şi BEC), aceştia au fost împiedicaţi să voteze până la ora 21 ?

Update: Între timp ministrul Titus Corlăţean şi-a dat demisia din fruntea MAE, dar continuă să insiste pe faptul că înfiinţarea de noi secţii de vot în străinătate ar fi ilegală. "Nu pot accepta ca MAE să încalce legea pe considerente electorale ale domnilor Băsescu şi Iohannis. MAE îşi menţine integral poziţia potrivit căreia nu există bază juridică legală pentru suplimentarea secţiilor de vot din străinătate”, a afirmat Corlăţean. Puterea PSD pare hotărâtă să împiedice diaspora să voteze cu orice preţ.