EXCLUSIV. Cine a încălcat legea în organizarea alegerilor din diaspora (interviu)

Avocatul Antonie Popescu, membru al Baroului Bucureşti, explică într-un interviu acordat Epoch Times care este responsabilitatea MAE şi a BEC în proasta organizare a alegerilor prezidenţiale în diaspora. În opinia sa, BEC a adăugat la lege în mod abuziv cerinţa ca declaraţia pe proprie răspundere să fie completată în secţia de votare şi pe formular de la secţie.

Epoch Times: Cine este de vină în opinia Dvs pentru proasta organizare a alegerilor din diaspora?

De la început Guvernul are o problemă pentru că nu au fost făcute suficiente secţii de votare, responsabilitate pe care o împarte cu Autoritatea Electorală Permanentă şi cu ceilalţi membri ai unei Comisii tehnice centrale, reglementate de HG 706/2014. Dar în ziua votării, Biroul Electoral Central e primul responsabil. Apoi BE al Circumscripţiei 48 Diaspora-Românii de pretutindeni, Autoritatea Electorală Permanentă, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi, în subsidiar MAE. Legea era clară. In loc să fie preocupat de înlăturarea oricăror obstacole şi de celeritatea procesului electoral la secţiile de votare, BEC a adăugat la lege în mod abuziv, venind joi cu o decizie care a întârziat extrem de mult procesul de votare: declaraţia pe proprie răspundere să fie completată în Secţia de votare şi pe formular de la Secţie. Or acestea nu sunt cerinţe ale legii pentru alegerea preşedintelui României, nici ale Hotărârii Guvernului de punere a ei în aplicare şi publicare în Monitorul oficial a modelului. Declaraţia putea fi descărcată şi de pe site-ul Monitorului oficial sau al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), sau putea fi scrisă de mână şi semnată în secţia de votare.

Cerinţele sau instrucţiunile absurde ale BEC nu au fost corectate nici de Biroul Electoral al Circumscripţiei 48, Diaspora, care nu a reacţionat decât târziu cu privire la această cerinţă abuzivă.

Vedem că reprezentanţii MAE susţin că responsabilitatea revine BEC. Ce spune legea în privinţa aceasta?

MAE este responsabil în subsidiar ca depozitar al statisticilor şi experienţei anterioare şi expertizei. Totuşi ambasadele probabil că au lucrat bine însă nu ele puteau prelungi programul, legea fiind complet nepermisivă în acest sens.

Procesul de vot a fost strangulat de modificările aduse legii electorale constând în obligaţia completării acelei inutile declaraţii pe proprie răspundere că electorul votează o singură dată - introduse de Guvern prin OUG 45/2014 privind modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. Ordonanţa de Urgenţă 45/2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 475 din 27 iunie 2014 arată că la articolul 44, alineatul (4) se modifică legea şi va avea următorul cuprins:

"(4) Alegătorii care în ziua votului se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în tabelul prevăzut la art. 9 alin. (1). Modelul declaraţiei pe propria răspundere se stabileşte prin hotărâre a Guvernului în termenul prevăzut la art. 65 alin. (1)."

Astfel, timpul de votare s-a dilatat impardonabil, de la 2-3 minute la 10-15 fără ca BEC să intervină, în pofida multor sesizări privind întârzierea nerezonabilă. Abia după ora 17 au apărut anunţurile că declaraţia se poate completa şi în afara secţiilor de votare şi pe orice formular, nu doar din Secţie, deşi se putea scrie şi de mână. Cei câţiva judecători din BEC şi din BE al Circumscripţiei puteau interveni, dar s-au manifestat, din păcate, ca instanţă electorală, cu acelaşi imobilism şi ignoranţă cu care mulţi judecători din instanţele judecătoreşti s-au obişnuit deseori să-i trateze pe justiţiabili în materia luării măsurilor urgente, ordonanţelor preşedinţiale sau cauzelor urgente. Or, un Birou Electoral trebuie să acţioneze urgent şi flexibil, ca un echipaj SMURD.

Guvernul şi-a justificat ordonanţa de urgenţă aşa: "Luând în considerare faptul că organizarea votării în secţiile de votare speciale generează atât dificultăţi logistice, cât şi suspiciuni referitoare la exercitarea unor practici care vizează fraudarea alegerilor, ţinând cont de necesitatea asigurării unor condiţii pentru exercitarea dreptului de vot de către alegătorii care deţin cărţi de identitate electronice, precum şi de către persoanele cu drept de vot aflate în exercitarea unei pedepse privative de libertate în penitenciare aglomerate…”Şi totuşi a reuşit împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă în mai toate ţările vest-europene exact contrariul şi o degringoladă fără precedent.

încălcarea votului celor din Exil, diaspora, sau din Basarabia trebuie căutată şi în reminiscenţele mentalităţii de tip securist că ”transfugii” nu sunt fideli sistemului din cauza căruia au trebuit să plece din ţară: în Exil sau la muncă. Dacă li s-a răpit ori nu li s-a acordat dreptul la muncă în ţara lor, măcar dreptul de vot le putea fi respectat, în virtutea art.7 din Constituţie, nu să fie daţi pe mâna poliţiei sau a jandarmeriei.

În 2009, la Chişinău am fost observator al Oficiului pentru Comunicare Internaţională şi Drepturile Omului, au fost depuse contestaţii şi s-a interpretat corect legea. E adevărat însă ca acum au fost mai mulţi votanţi, dar lucrul acesta putea fi prevăzut şi de AEP şi de BEC şi de MAE, consultând listele de la alegerile precedente, aducând imprimate în plus - chiar pentru un număr dublu faţă de alegerile din 2008, 2009 sau 2012. Era obligaţia biroului secţiei de votare şi biroului electoral de circumscripţie nr.48 să se asigure că sunt îndeplinite standardele de calitate minime impuse de art.43 din Legea electorală, nr. 370/2004, ca fiecare local al secţiilor de votare să posede un număr suficient de urne de vot, cabine, ştampile cu menţiunea "VOTAT", proporţional cu numărul alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi cu numărul estimat al alegătorilor. Dacă birourile au cerut sprijin logistic de la MAE şi AEP şi nu au primit, atunci iar există o problemă.

Faptul că mulţi români din diaspora n-au putut vota este o încălcare a unui drept fundamental în spaţiul protejat de Convenţia CEDO iar cineva va trebui să răspundă, pentru culpă sau chiar intenţie, dacă a fost.

Cred că încălcarea votului celor din Exil, diaspora, sau din Basarabia trebuie căutată şi în reminiscenţele mentalităţii de tip securist că ”transfugii” nu sunt fideli sistemului din cauza căruia au trebuit să plece din ţară: in Exil sau la muncă. Dacă li s-a răpit ori nu li s-a acordat dreptul la muncă în ţara lor, măcar dreptul de vot le putea fi respectat, în virtutea art.7 din Constituţie, nu să fie daţi pe mâna poliţiei sau a jandarmeriei.

Ce sancţiuni legale există pentru încălcarea dreptului la vot? Cum ar putea fi traşi la răspundere vinovaţii?

Membrii birourilor secţiilor de votare, ai birourilor electorale de circumscripţie sau ai BEC şi decidenţii din AEP vor putea fi cercetaţi şi pot răspunde pentru neglijenţă sau abuz, potrivit articolului 385 Cod Penal, faţă de încălcarea unui drept fundamental. Birourile electorale nu pot folosi ca scuză lipsa materialelor electorale (declaraţii pe proprie răspundere, liste suplimentare etc.).

Vedeţi temeiuri legale şi posibilitatea anulării alegerilor ţinând cont de faptul că mulţi români au fost împiedicaţi să voteze?

Temeiuri sunt, însă nu cred că aceste nereguli pot împieta asupra rezultatului sau asupra clasamentului candidaţilor care intră în turul 2 de scrutin. Curtea Constituţională validează sau nu rezultatul alegerilor.

Antonie Popescu este avocat în Baroul Bucureşti.