Evoluţie ciudată în SUA: 40 de electori cer informaţii despre interferenţa rusă înainte să-l voteze pe Trump preşedinte

Cu câteva zile înainte de 19 decembrie, dată la care electorii americani ar trebui să-l voteze pe Trump preşedinte al SUA, numeroşi electori au cerut informări despre aşa-zisa interferenţă a Rusiei in procesul electoral american şi despre presupusele legături ale lui Trump cu Rusia.

Ziare precum Washington Post şi New York Times, care au sprijinit masiv candidatul democrat - Hillary Clinton - în timpul campaniei electorale, au publicat analize despre o aşa zisă interferenţă a Kremlinului în timpul cursei pentur preşedinţia SUA.

Cele două ziare - dintre care Washington Post cu legături masive în lumea serviciilor de informaţii, în special la Langley, nu au arătat vreo dovadă în sprijinul teoriei, ci s-au limitat să prezinte supoziţii privind o eventuală implicare a hackerilor asociaţi cu Kremlinul în cazul scurgerilor de informaţii de pe serverul de emailuri al Convenţiei Democrate. Publicarea mailurilor dintre liderii democraţi a declanşat un scandal, arătând fraudarea procesului electoral în sânul Partidului Democrat, comisă de tăbăra Clinton în defavoarea lui Bernie Sanders.

Spre sfârşitul campaniei electorale americane, organizaţia Wikileaks a început să publice loturi masive de emailuri aparţinând şefului campaniei lui Hillary Clinton, John Podesta, trăgând clanul Clinton într-un nou val de scandaluri şi declanşând noi acuzaţii în presa democrată, privind presupusa implicare a Rusiei.

Tabăra Trump, care a beneficiat de pe urma acestor scandaluri prin erodarea încrederii publicului în clanul Clinton, a fost acuzată de colaborare cu Kremlinul, deşi cel puţin o anchetă a FBI-ului a eşuat să găsească vreo dovadă în acest sens.

Cei 40 de electori care cer informaţii din partea serviciilor secrete privind eventuala implicare a Rusiei în campania electorală sunt în imensa lor majoritate democraţi, conduşi de Christine Pelosi, fiica liderului democrat al Camerei, Nancy Pelosi. Aceştia au cerut directorului agenţiilor de informaţii ale SUA, James Clapper, să prezinte o analiză detailată a legăturilor presupuse ale lui Donald Trump cu Rusia.

James Clapper este la rândul său o personalitate controversată în SUA, după ce, la 12 martie 2013 a minţit în timpul unei şedinţe a Comitetului pentru Intelligence, atunci când a fost întrebat dacă "NSA colectează vreun tip de date de la milioanele sau sutele de milioane de americani", Clapper a răspuns că nu. Răspunsul său a fost desfiinţat trei luni mai târziu, pe 6 iunie, când James Snowden a publicat date despre programele masive de supraveghere ale NSA.

Deşi cei 40 de electori care au cerut informarea din partea lui Clapper sunt în majoritate democraţi, un număr de electori de această magnitudine l-ar putea împiedica pe Trump să acceadă la putere, anulându-i efectiv victoria electorală.

Deşi scenariul este improbabil la acest moment, evoluţia este semnificativă.

După anunţarea victoriei lui Donald Trump, candidatul din afara sistemului, în alegeri, presa mainstream americană - atât reţelele mari de televiziune cât şi presa scrisă - a continuat să se angajeze într-o campanie de defăimare a preşedintelui nou ales, în ciuda diviziunilor adânci deja existente în sânul populaţiei americane, cât şi a scăderii credibilităţii presei cauzate de implicarea evidentă în campania prezidenţială.

Mişcarea celor 40 de electori nu este prima încercare de a anula victoria lui Donald Trump. Jill Stein, candidatul Partidului Verde, a reuşit să strângă într-un timp record banii necesari pentru renumărarea voturilor în mai multe state, deşi nu putea beneficia de pe urma schimbării numărului de voturi, din cauza scorului mult prea mic obţinut în alegeri. Campania de renumărare nu a dus nicăieri, diferenţele de voturi rezultate de pe urma renumărării - deseori în favoarea lui Trump - fiind nesemnificative chiar şi pentru candidatul democrat Hillary Clinton.