Europa suspendă negocierile de aderare cu Ankara. Lira cade abrupt

Joi, europarlamentarii au votat zdrobitor în favoarea îngheţării negocierilor de aderare a Turciei la blocul european. Cu toate că rezoluţia adoptată la Strasbourg nu este obligatorie, ea cere Comisiei Europene şi a guvernelor naţionale să întreprindă acţiuni.

Rezultatul votului din Parlamentul European survine pe fondul recentelor îngrijorări privind reacţia Ankarei după lovitura eşuată de stat din iulie.

Peste 125 de mii de persoane au fost arestate sau concediate în urma bănuielilor că au participat într-un fel sau altul la lovitura de stat eşuată. Numeroase organizaţii media au fost închise sau dizolvate, iar în toate agenţiile guvernamentale a urmat o vânătoare de vrăjitoare, deseori pentru a reduce la tăcere voci dizidente, fără probe de participare la puci.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a lansat deja o retorică agresivă la adresa Europei spunând că votul de la Strasbourg "nu are valoare" din punctul de vedere al Turciei şi că blocul "va trebui să trăiască cu consecinţele".

Erdogan nu a omis să avertizeze din nou că Europa "ţine partea organizaţiilor teroriste".

Deşi numeroşi europarlamentari sunt de părere că aderarea Turciei trebuie îngheţată, şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a avertizat că o oprire totală a procesului de aderare va avea ca rezultat pierderi de ambele părţi.

Negocierile privind aderarea Turciei la blocul UE se desfăşoară deja de 11 ani, lucru care a făcut mulţi politicieni turci şi europeni să se întrebe dacă Europa doreşte într-adevăr să aibă în rândurile sale o ţară majoritar musulmană, cu valori non-europene, aflată în Orientul Mijlociu, şi deci expusă instabilităţii şi forţelor centrifuge din regiune.

Pieţele nu au întârziat să reacţioneze la votul european.

Joi, ca răspuns la creşterea dolarului şi anticipând votul asupra rezoluţiei în PE, lira turcească a căzut la noi valori minime, pierzând 10% din valoare - 3.421 – faţă de nivelul avut la ultima sesiune a Băncii Centrale din octombrie, când Banca Turciei a ridicat brusc rata de lending overnight şi cea de repo la o săptămână pentru prima oară în trei ani.

După cum notează WSJ, votul european exprimă deteriorarea relaţiilor dintre UE şi Turcia şi va împiedica şi mai mult procesul de aderare care se târâie în ultimii 6 ani.

Deşi numai un singur stat european, Austria, a propus formal suspendarea negocierilor, în ultimele săptămâni are loc o creştere a frustrării faţă de Erdogan la Bruxelles, Berlin şi Paris, şi a sentimentului că negocierile de aderare nu au nici un viitor atâta timp cât Turcia îşi urmează propriile agende şi valori.

În ultimele luni numeroşi oficiali turci şi chiar preşedintele Erdogan au avertizat că se vor ridica de la masa tratativelor. Ankara s-a angajat, după puciul din iulie, într-un proces cuprinzător de cimentare a relaţiilor cu Rusia şi cu vecinii din Orientul Mijlociu, inclusiv cu Iranul.

Ultima revigorare a procesului de aderare al Turciei a fost semnalată anul trecut, ca o încercare de a opri refugiaţii sirieni care traversau cu sutele de mii Marea Mediterană pentru azil în ţările Europene, în special Germania. Războiul sirian, în conjuncţie cu situaţia politică dezastruoasă din Libia, instaurată după asasinarea colonelului Gaddafi, au declanşat o criză umanitară unică în istoria europeană.