Erdogan cere Bruxelles-ului să ia o decizie privind aderarea Turciei la UE

Evaluarea de către Comisia Europeană a candidaturii Turciei la blocul european a declanşat un alt moment tensionat. În condiţiile în care răbdarea ajunge la final, fiecare tabără s-a acuzat reciproc de subminarea negocierilor privind aderarea Turciei la UE.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. (Captură Foto)

Comisia Europeană a publicat miercuri un raport usturător privind progresul aderării Turciei la UE. Campania guvernului turc de suprimare a drepturilor civile, a sectorului judiciar şi a libertăţii presei fac puţin probabilă aderarea la UE, a susţinut raportul.

În acest impas, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a cerut ulterior liderilor europeni să “să ia o decizie finală” în privinţa aderării ţării sale la UE.

“Ei susţin nestingherit şi în mod scandalos, că UE ar trebui să evalueze negocierile sale cu Turcia. Aţi întârziat, duceţi-vă şi evaluaţi-le cât de curând posibil. Dar nu vă limitaţi doar la a le revizui – duceţi-vă şi luaţi o decizie finală”, a declarat Erdogan unui grup de afaceri în Istanbul.

Totuşi, Erdogan a mai declarat că UE nu va ajunge niciodată la “punctul final” şi nu vor rupe legăturile de teamă că acest lucru va periclita acordul cu imigranţii încheiat cu Turcia.

Erdogan a declarat liderilor de afaceri: “Îi ştiţi pe cei 3 milioane de refugiaţi din Turcia? Ei [liderii UE] spun că există o problemă. Dacă negocierile ajung la un final şi [turcii] deschid uşile, unde îi vom trimite pe cei trei milioane de refugiaţi? Aceasta este frica lor. Din acest motiv ei nu pot ajunge la un punct final”.

Comentariile preşedintelui turc au avut loc după ce evaluarea anuală efectuată de UE asupra ţărilor candidate a acuzat Turcia că a înregistrat un regres. Mai multe legi de urgenţă introduse după lovitura de stat eşuată din Turcia din luna iulie sunt incompatibile cu standardele UE, a susţinut raportul. În special, oficialii UE şi-au exprimat temerile cu privire la legile antitero turceşti, arestarea parlamentarilor kurzi şi a jurnaliştilor din opoziţie, încălcarea drepturilor omului şi apelurile pentru reintroducerea pedepsei cu moartea în Turcia.

Ulterior, comisarul pentru politică europeană de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, a declarat că tot mai autoritarul guvern turc îşi subminează încercarea de a adera la blocul european. Discutând cu reporterii, Hahn a reiterat poziţia Comisiei că valorile democratice nu sunt supuse negocierii.

Guvernele UE, şi nu Comisia Europeană, decid cum ar trebui să continue negocierile. Miniştrii de externe din cele 28 de state membre se vor întâlni în luna decembrie pentru a discuta chestiunea. Grecia şi Austria au cerut deja suspendarea discuţiilor privind aderarea Turciei la UE. Luni, ministrul luxemburghez de Externe a declarat că UE ar trebui să impună sancţiuni Turciei şi că actuala campanie condusă de Erdogan împotriva opoziţiei politice aduce aminte de Germania nazistă.

Germania s-a opus adoptării de sancţiuni şi a evidenţiat rolul esenţial al Ankarei la combaterea terorismului în Orientul Mijlociu.

Turcia este de asemenea un partener cheie într-un acord semnat cu UE privind migranţii, care a intrat în vigoare în luna martie şi care a întâmpinat mai multe blocaje de netrecut, chiar dacă a redus semnificativ numărul de imigranţi care sosesc în Grecia.

Pe baza acestui acord, Turcia a acceptat să primească înapoi imigranţii sirieni din Grecia care nu au cerut sau care nu au primit azil politic în UE. În schimb, Ankara ar trebui să intre în posesia mai multor miliarde de euro, iar blocul european ar fi trebuit să primească un număr stabilit de refugiaţi sirieni direct din Turcia.

Dar de când a intrat în vigoare acordul, migranţii care anterior au încercat să ajungă în ţările europene nordice mai bogate înainte de a solicita azil, au început să depună cererile în Grecia. Acest lucru a încetinit deportările în Turcia, iar Grecia a fost suprasolicitată din cauza procesării cererilor. Între timp, UE a înregistrat întârzieri şi piedici în planul de redistribuire a refugiaţilor pentru că mai multe ţări, în special cele din centrul şi estul Europei, refuză să accepte solicitanţi de azil.

Situaţia politică actuală din Turcia îngreunează şi mai mult implementarea unei alte părţi a acordului UE-Turcia privind refugiaţii: cetăţenilor turci ar trebui să li se ridice vizele pentru călătoriile pe teritoriul blocului. Dar oficialii UE au manifestat reţineri faţă de acest lucru din cauza legilor draconice anti-tero şi a deteriorării democraţiei în ţară. Situaţia securităţii şi instabilitatea din Turcia ridică întrebarea dacă este o “ţară sigură” pentru refugiaţii care se întorc în Europa.

Discutând despre nesuspendarea vizelor pentru cetăţenii turci, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a sugerat recent că Ankara s-ar putea retrage din acord până la sfârşitul anului.

Viena s-a aliat cu Grupul de la Vişegrad – care include Polonia, Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă – împotriva politicii UE privind imigranţii. La începutul acestui an, Austria a avut un rol esenţial în închiderea rutei Balcanice utilizate de migranţii care doreau să călătorească spre nordul Europei după ce şi-a intensificat controalele de frontieră şi a impus un plafon pentru cererile de azil.

În plus, la începutul săptămânii trecute, Austria a trimis 60 de soldaţi în Ungaria pentru a ajuta la construirea infrastructurii de-a lungul graniţei cu Serbia, care nu este membră UE.