Discuţiile privind reunificarea Ciprului ajung în impas. Niciun acord la orizont
Cea mai recentă rundă de discuţii privind divizarea Ciprului, ce durează de 42 de ani, a ajuns în impas, amânând încheierea unui acord. Insula este divizată din 1974.
Liderul cipriot grec Nicos Anastasiades (dr) şi omologul său cipriot turc Mustafa Akinci. (Captură Foto)
Convorbirile privind reunificarea insulei Cipru din Mediterana s-au blocat după două zile de discuţii între liderul cipriot grec Nicos Anastasiades şi omologul său cipriot turc Mustafa Akinci, ce au avut loc în Mont Pelerin, pe malurile lacului elveţian Geneva. Cei doi lideri au ajuns în cea de-a doua rundă de discuţii în această lună după 18 luni de negocieri, după ce anunţaseră anterior că au speranţe că vor găsi o soluţie până la sfârşitul acestui an.
“În ciuda eforturilor, cei doi nu au reuşit să ajungă la un punct comun privind criteriile necesare pentru ajustarea teritorială care ar fi pavat drumul spre ultima fază a discuţiilor”, a susţinut într-o declaraţie Aleem Siddique, purtător de cuvânt al ONU.
“Cele două părţi au decis să se întoarcă în Cipru şi să reflecteze la calea pe care trebuie să meargă mai departe”.
Insula a fost divizată în 1974 când soldaţii turci au ocupat peste o treime din ţară ca răspuns la o lovitură militară de stat ce a urmărit unificarea Ciprului cu Grecia. Invazia turcă a făcut ca mii de ciprioţi turci şi eleni să fie strămutaţi, iar un program de redistribuire a oferit asigurări că prezenţa turcă pe partea nordică a insulei va rămâne puternică.
Diviziunea a devenit unul dintre cele mai îndelungate dispute politice active din lume.
Anastasiades şi Akinci s-au întâlnit la începutul acestei luni pentru a discuta despre problema esenţială a unor potenţiale reajustări teritoriale. Teritoriul a fost în centrul discuţiilor, din moment ce orice acord de pace ar implica o retrasare a graniţelor existente, soldându-se cu expulzarea din locuinţele lor actuale a unor membri din ambele comunităţi.
Procentajul asupra teritoriului ce va fi guvernat sub jurisdicţia cipriotă turcă a fost principalul punct de neînţelegere, Akinci sugerând 29,2% din insulă, în timp ce ciprioţii greci au propus 28%. Mai mult, rolul armatei turce în protejarea acelui teritoriu a fost de asemenea un motiv al numeroaselor neînţelegeri între cele două părţi.
Încheierea unui acord privind teritoriul ar fi pavat drumul pentru un summit final în care Grecia, Turcia şi Marea Britanie, (fosta putere care a colonizat Ciprul), ar fi trebuit să ajungă la un consens asupra modului de implementare a aranjamentelor de securitate pe insula reunificată. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a sperat ca soluţionarea conflictului cipriot să fie parte a moştenirii sale.
Totuşi, numeroasele runde de discuţii din ultimele 4 decenii s-au terminat de fiecare dată cu un eşec.
