Turcia în discuţii cu Rusia pentru achiziţionarea sistemului antirachetă S-400

Ankara a anunţat că discută cu Moscova pentru achiziţionarea sistemului antirachetă de producţie rusească S-400, mişcare care va răci şi mai multe relaţiile dintre Turcia şi SUA. Conform Turciei, poziţia Rusiei în privinţa potenţialului acord este pozitivă.
Lansator de rachete S-400. (Captură Foto)
Andrei Popescu
21.11.2016

Turcia a urmărit activ să se distanţeze de Occident şi să graviteze în direcţia unei sfere de influenţă dominată de Rusia şi China. În acest sens, membra NATO a anunţat că discută cu Moscova pentru cumpărarea unor sisteme avansate de apărare antirachetă S-400.

Ankara s-a retras anterior dintr-un acord similar cu Beijingul, invocând ezitarea acestuia de a transfera tehnologie, deşi se pare că Rusia ar face unele compromisuri dacă acestea ar putea duce la întărirea relaţiei dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan.

Negocierile au fost confirmate de ministrul turc al Apărării, Fikri Isik, care a declarat vineri că atitudinea Rusiei faţă de potenţialul acord este pozitivă. Subsecretarul turc al Industriei de Apărare, Ismail Demir, a declarat anterior că Turcia este pregătită să lucreze cu “orice parte interesată”, inclusiv Rusia şi China, pentru dezvoltarea capabilităţii sale de apărare antiaeriană de rază lungă.

“Deja am spus-o foarte clar că vom coopera cu ţările şi companiile care ne vor sprijini pe parcursul acestui proces. Am declarat că uşile noastre sunt deschise şi că dorim să cooperăm”, a declarat el, fiind citat de Hürriyet Daily.

Conform agenţiei ruse de ştiri RT, Turcia intenţionează să cheltuie 3,4 miliarde de dolari pentru crearea unui scut antirachetă intern de rază lungă. Într-o ofertă similară în 2013, sistemul rusesc S-400 a concurat cu sistemul american Patriot PAC-3, cel chinezesc FD-2000 şi cel european SAMP/T Aster 30. China a câştigat acea licitaţie cu HQ-9, versiunea de export a sistemului său FD-2000. Totuşi, acordul – care a declanşat temeri în rândul altor membri NATO în legătură cu problemele de compatibilitate şi în legătură cu potenţialele ramificaţii privind contribuţia Turciei la alianţa militară vestică – a fost suspendat şi în cele din urmă anulat în 2015. Discuţiile pentru contract s-ar fi prăbuşit din cauză că Ankara şi Beijingul nu au putut să cadă de acord asupra transferului de tehnologie pe care Turcia îl vede crucial pentru dezvoltarea unei industrii interne de apărare capabile să satisfacă toate nevoile naţionale independent de naţiunile străine. Mai mult, la acea vreme, unii au susţinut că acordul cu China a fost văzut de Turcia ca un complot strategic pentru a obţine o poziţie mai favorabilă în negocierile sale cu furnizorii europeni şi americani.

Relaţiile deteriorate dintre Turcia şi SUA au ajuns din nou în centrul atenţiei, când liderul turc Erdogan a criticat administraţia preşedintelui Barack Obama şi a acuzat-o că a eşuat să ia în serios ameninţările cu care se confruntă Turcia, inclusiv războiul din Siria şi afluxul de refugiaţi. În plus, Erdogan a declarat că a devenit “dezamăgit” de politica SUA în regiune.

“Am explicat aceste chestiuni; le-am discutat cu preşedintele Obama şi vicepreşedintele [Joe] Biden. Ei au eşuat să profite de ocazie şi să gestioneze aceste probleme în mod serios. Acest lucru este destul de supărător pentru noi”, a declarat Erdogan într-un interviu cu emisiunea “60 Minutes” de la CBS.

“Daţi-mi voie să fiu sincer în remarcile mele. Sunt cunoscut pentru francheţea mea. Nu aş spune adevărul dacă nu spun că sunt dezamăgit, deoarece sunt dezamăgit”, a adăugat el.

Acest ultim atac la adresa administraţiei Obama a avut loc în condiţiile în care Turcia a anunţat că va renunţa la poziţia de prim ministru, pe baza unei propuneri susţinute de guvern privind crearea unui nou sistem prezidenţial care îl va transforma pe Erdogan în unicul centru de putere politică. Ministrul turc al Pădurilor şi Apelor, Beysel Eroglu, a declarat că noul format, care va fi supus unui referendum în 2017, va include unul sau doi vicepreşedinţi sub preşedintele Erdogan. “Nu va exista funcţia de premier în noul sistem”, a declarat Eroglu agenţiei turceşti de ştiri de stat Anadolu.

Generalul american Michael Flynn, care ar putea conduce Pentagonul sub noul preşedinte american Donald Trump, a susţinut că SUA nu ar trebui să îi ofere un paradis sigur clericului musulman Fethullah Gulen, pe care Flynn l-a numit un islamist radical care pretinde a fi moderat. Gulen a fost acuzat de Erdogan de orchestrarea unei lovituri de stat eşuate care a avut loc în Turcia în luna iulie. După puciul eşuat, Ankara a lansat o campanie dură de suprimare a persoanelor implicate sau suspectate de implicare în evenimente şi în mişcarea lui Gulen. SUA şi alte state au criticat măsurile luate de Erdogan.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor