Europa este pe punctul de a preda Ucraina lui Putin [The Telegraph]

Premierul polonez, Matesuz Morawiecki, a declarat că ţara sa "nu mai transferă arme Ucrainei", ci se va concentra pe "înarmarea Poloniei cu arme mai moderne". Oricât de exploziv ar fi acest anunţ, este puţin probabil ca el să schimbe situaţia din Ucraina pe termen scurt, potrivit The Telegraph.

Ce contează mai mult este limbajul. Este incredibil de grăitor faptul că preşedintele Andrzej Duda a descris Kievul ca fiind un stat care se comportă "ca o persoană care se îneacă şi care se agaţă de tot ce are la dispoziţie", putând să-i doboare pe cei care încearcă să o salveze. Sună ca o acceptare a faptului că Ucraina nu poate câştiga acest război, la scara şi intensitatea actuală, şi că Europa nu poate continua să o aprovizioneze.

Aproape toţi comentatorii au făcut legătura între decizia Poloniei şi disputa în curs de desfăşurare cu privire la vânzarea de cereale ucrainene ieftine în cadrul UE. Deşi există o parte de adevăr în această versiune a evenimentelor, aspectul mai relevant este că Polonia nu mai are material de trimis. După Washington şi Londra, Varşovia a fost cel mai mare donator militar de la începutul invaziei la scară largă.

Polonia a dat deja practic toate platformele şi vehiculele militare din epoca sovietică moştenite, pe lângă o parte considerabilă din echipamentele sale mai moderne, inclusiv peste 60 de tancuri Leopard 1 şi două duzini de Leopard 2.

Această generozitate se apropie de sfârşit, în parte pentru că dulapul este acum gol. De când a început războiul, în februarie, Polonia a avut un ochi ferm pe Gura Suwałki - fâşia subţire de pământ care separă Polonia, Bielorusia şi flota nucleară rusă din enclava Kaliningrad.

În consecinţă, Varşovia a fost dornică să îşi consolideze propria apărare şi armata, continuând consolidarea începută după invazia Crimeei în 2014. În timp ce vestul continentului cumpăra cu lăcomie petrol şi gaze ruseşti, ţările baltice şi Polonia investeau în blindate şi obuze. Este de înţeles că Varşovia nu este dispusă să promită noile sale stocuri Kievului înainte de a le primi.

Decizia Poloniei nu ar trebui să fie exagerată. Varşovia nu a spus că va opri fluxurile vitale de muniţii, iar rolul esenţial al Poloniei ca centru logistic pentru tot ajutorul militar occidental care îşi croieşte drum peste Atlantic şi prin Europa către câmpurile de luptă din sudul şi estul Ucrainei va continua. Fără aceste fluxuri, sincer, Ucraina ar fi căzut înainte de iarna trecută.

De asemenea, este posibil ca Polonia să continue să trimită muniţiile moştenite care s-au dovedit atât de valoroase în versiunea din acest secol a Marelui Război - un conflict dominat de artilerie masivă, de asalturi de infanterie şi de kilometri şi kilometri de apărare stratificată.

Acest tip de lupte se caracterizează prin cheltuieli masive cu muniţia, în special cu proiectilele de artilerie, astfel încât proviziile suplimentare sunt extrem de valoroase, deoarece stocurile scad. Chiar dacă Polonia încetează să mai trimită platforme de armament, aceasta poate fi o contribuţie majoră la apărarea Kievului.

Totuşi, chiar dacă relaţiile dintre Varşovia şi Kiev se dezgheaţă, vor rămâne valabile limitările în ceea ce priveşte ce este disponibil fizic; la fel şi conştiinţa inconfortabilă că îndoiala se răspândeşte în capitalele europene. În timp ce războiul continuă fără un punct final la orizont, este greu să nu te întrebi: care va fi următoarea piesă din domino?