Eternul Dosar al Revoluţiei. România, din nou amendată de CEDO pentru tergiversare (Video)

Pe un tramvai sunt afişate poze ce înfăţişează căteva momente timişorene ale Revoluţiei din 1989.
Pe un tramvai sunt afişate poze ce înfăţişează căteva momente timişorene ale Revoluţiei din 1989. (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)
Se încarcă player-ul...

România a fost din nou condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru nesoluţionarea "Dosarului Revoluţiei" fiind obligată să plătească suma de 832.500 euro către 81 de persoane - victime sau titulari de drepturi ai victimelor represiunii armate a manifestaţiilor contra regimului comunist care au început pe 21 decembrie 1989, relatează marţi Mediafax.

"Speţa dedusă judecăţii Curţii reprezintă cea mai gravă tergiversare a unei anchete penale dintr-o ţară, cu care CEDO s-a confruntat în istoria sa. Pe de altă parte, este vorba de cea mai gravă crimă comisă într-o perioadă în care nu era declarat un război, din istoria recentă a Europei", explica recent, într-un interviu pentru Epoch Times, avocatul Antonie Popescu.

Cei 81 de reclamanţi s-au plâns de faptul că autorităţile române nu au realizat o anchetă eficientă privind moartea apropiaţilor lor şi relele tratamente la care aceştia sau ei înşişi au fost supuşi în timpul manifestaţiilor. În replică, Guvernul român susţine că "dosarul Revoluţiei" este un caz complex, având la bază "un eveniment politic delicat", durata anchetei putând fi explicată prin dificultatea de a stabili faptele, date fiind printre altele numărul mare de persoane implicate şi miza politică şi socială a acestui dosar.

Mai mult, reprezentanţii Guvernului au afirmat că, în contextul în care au avut loc respectivele manifestaţii anti-comuniste, folosirea forţei armate părea legitimă, evidenţiind că România pe atunci nu ratificase Convenţia europeană a drepturilor omului şi se afla sub dictatură de peste 40 de ani.

Magistraţii de la CEDO au fost de acord cu explicaţiile privind complexitatea cazului, însă au considerat că acest aspect, ca şi miza politică şi socială invocată, nu justifică o întindere atât de mare a investigaţiilor. Dimpotrivă, importanţa acestui dosar pentru societatea românească ar fi trebuit să motiveze autorităţile române să se ocupe de el cu celeritate, dat fiind că trecerea timpului este de natură să dăuneze anchetei, dar şi să compromită definitiv şansele sale de a fi dusă la bun sfârşit, se arată în decizia curţii.

Instanţa a considerat că au fost încălcate articolele din Convenţia europeană a drepturilor omului privind dreptul la viaţă şi respectiv interzicerea torturii, invocate de reclamanţi şi a decis să le fie acordate despăgubiri acestora: 15.000 de euro fiecărui reclamant în cazul căruia a constatat încălcarea dreptului la viaţă, fiind vorba de 30 dintre petenţi, şi câte 7.500 de euro celor în cazul cărora s-a aplicat articolul 3 din Convenţie (ceilalţi 51).

Suma pe care statul român trebuie să o plătească celor 81 de reclamanţi este de 832.500 de euro, la care se adaugă 1.500 de euro cheltuieli de judecată pentru trei dintre reclamanţi, care au făcut dovada acestor cheltuieli.

Mii de plângeri privind reprimarea armată a manifestaţiilor de la Bucureşti, Oradea, Constanţa, Craiova, Bacău, Târgu Mureş şi Cluj-Napoca au rămas nesoluţionate, la 25 de ani de la Revoluţie. Doar în ceea ce priveşte reprimarea armată de la Timişoara, ancheta s-a încheiat cu o trimitere în judecată şi o condamnare.

Pentru mai multe detalii despre cum a fost îngropat "Dosarul Revoluţiei" va invităm să citiţi interviul în două părţi (1 şi 2) acordat publicaţiei noastre de Antonie Popescu, avocatul care a reprezentat Asociaţia 21 Decembrie la CEDO.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook