Elveţia pune la bătaie echivalentul unei treimi din întreaga producţie economică naţională pentru a salva Credit Suisse

Credit Suisse şi UBS ar putea beneficia de peste 260 de miliarde de franci elveţieni (280 de miliarde de dolari) din partea statului şi a băncii centrale, adică o treime din produsul intern brut al ţării, ca parte a fuziunii lor pentru a proteja Elveţia de turbulenţele financiare globale, informează Reuters citând documentele care prezintă acordul.

Autorităţile elveţiene au anunţat duminică că UBS a fost de acord să cumpere banca rivală elveţiană Credit Suisse, în cadrul unei fuziuni menite să evite alte turbulenţe care să zguduie piaţa bancară mondială.

UBS a declarat că va plăti 3,2 miliarde de dolari pentru nava amiral, veche de 167 de ani, iar guvernul a precizat că UBS va prelua şi primele 5,4 miliarde de dolari din pierderile rezultate din derularea instrumentelor derivate şi a altor active riscante.

Cu toate acestea, tranzacţia implică o mare parte din sprijinul public, cu trei tranşe de lichidităţi şi împrumuturi, precum şi un angajament din partea guvernului elveţian de a absorbi până la 9 miliarde de franci din pierderile potenţiale rezultate în urma preluării.

Sprijinul total de 259 de miliarde de franci este echivalent cu o treime din întreaga producţie economică a Elveţiei, care s-a ridicat anul trecut la 771 de miliarde de franci.

"Guvernul va trebui să le spună alegătorilor de ce pune în pericol banii cetăţenilor, banii contribuabililor, pentru a salva o bancă care deservea în mod predominant ultra-bogaţii, care făcea nişte lucruri extraordinare cu banca sa de investiţii şi care plătea oamenilor sume nebuneşti în raport cu ceea ce primeşte omul de rând", a declarat pentru sursa citată un fost director executiv al unei bănci globale, care nu a dorit să fie identificat.

Într-o notă trimisă personalului duminică, după anunţarea tranzacţiei, Credit Suisse şi-a asigurat angajaţii că bonusurile lor vor fi plătite integral.

Sprijinul public pentru bancă vine în trei moduri.

Credit Suisse a apelat deja la schema de asistenţă de urgenţă pentru lichidităţi a Băncii Naţionale a Elveţiei. Banca aflată în pragul falimentului a declarat miercurea trecută că va lua 50 de miliarde de franci din această schemă, care oferă finanţare garantată cu garanţii, cum ar fi ipoteci şi titluri de valoare. Atâta timp cât banca dispune de mai multe garanţii, poate trage şi alte astfel de finanţări.

Datele băncii centrale de luni au indicat că, probabil, Credit Suisse a accesat deja fondul.

În plus, Banca Naţională a Elveţiei a oferit băncii în dificultate un împrumut de lichiditate de urgenţă de până la 100 de miliarde de franci elveţieni, împrumut care este protejat în caz de neplată.

Cea de-a treia tranşă de sprijin permite Credit Suisse să apeleze la o finanţare suplimentară de 100 de miliarde de franci prin intermediul unei garanţii publice de lichiditate, care este garantată în mod explicit de guvernul elveţian.

SNB a refuzat să comenteze dacă Credit Suisse sau UBS au utilizat banii oferiţi.

Credit Suisse a fost cel mai mare nume implicat în turbulenţele de pe pieţele globale declanşate de prăbuşirea recentă a creditorilor americani Silicon Valley Bank şi Signature Bank.

Atât UBS, cât şi Credit Suisse au făcut parte dintr-un grup de 30 de bănci de importanţă sistemică la nivel mondial, supravegheate îndeaproape de autorităţile de reglementare. Un eşec al Credit Suisse s-ar răsfrânge asupra întregului sistem financiar, a declarat guvernul elveţian duminică târziu.

"Falimentul Credit Suisse ar fi avut pagube colaterale uriaşe - şi pe piaţa financiară elveţiană, risc de contagiune pentru UBS şi alte bănci, dar şi la nivel internaţional", a declarat ministrul elveţian de Finanţe, Karin Keller-Sutter, într-o conferinţă de presă.