Dosarul Revoluţiei, retrimis la Parchet. O nouă echipă va relua cercetările
alte articole
Recent redeschisul dosar al Revoluţiei a ajuns la Parchet de la Instanţa supremă, a declarat marţi Procurorul general al României, Augustin Lazăr, menţionând că la dosar va lucra o echipă nouă, relatează Agerpres.
"Dosarul a ajuns şi se organizează desfăşurarea anchetei la Secţia parchetelor militare. Va fi o echipă nouă care va lucra şi vom stabili adevărul şi în acest dosar", a declarat Lazăr, la sediul CSM, întrebat dacă dosarul Revoluţiei a ajuns la Parchet.
Reamintim că la începutul lunii aprilie 2016, Procurorul General interimar de atunci, Bogdan Licu, a anunţat că dosarul Revoluţiei a fost redeschis, întrucât "nu s-au făcut demersuri pentru aflarea adevărului".
"Am dispus redeschiderea urmăririi penale în cauză. Am constatat că soluţia de clasare este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete. Încadrarea faptelor a fost greşită, zădărnicind aflarea adevărului", anunţa la momentul respectiv Bogdan Licu.
O lună mai târziu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis confirmarea rezoluţiei de redeschidere a Dosarului Revoluţiei. Decizia de redeschidere a fost pronunţată de judecătoarea Cosma Rodica, care a constatat, potrivit motivării, că ancheta iniţială a fost făcută "superficial", iar urmărirea penală din 2004 a întrerupt prescripţia pentru toţi participanţii la fapte.
"Judecătorul de cameră preliminară, apreciază ca fiind întemeiată concluzia prim-adjunctului procurorului general, prin care a fost infirmată ordonanţa nr.11/P/2014 din data de 14 octombrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte, Secţia Parchetelor Militare, constatând caracterul lacunar, incomplet al cercetărilor, investigaţiile efectuate fiind insuficiente şi nerelevante pentru lămurirea împrejurărilor de fapt.", se arată în motivare.
"Pe de altă parte, se constată că procurorul a dispus clasarea pentru fapte care potrivit dispoziţiilor art.123 alin.2 Cod penal anterior sunt imprescriptibile - infracţiunile contra păcii şi omenirii (propaganda pentru război, genocid, tratamente neomenoase, distrugerea unor obiecte şi însuşirea unor bani, distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale), iar pentru infracţiunile de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav nu era împlinit termenul de prescripţie până la momentul adoptării rezoluţiei de începere a urmăririi penale dispusă la 7 decembrie 2004. (...) Trecerea timpului nu scuteşte statul român de respectarea obligaţiilor sale internaţionale şi nici autorii încălcărilor de răspundere penală individuală a acestora", mai arată judecătoarea Cosma, în motivarea obţinută de Epoch Times.