Dreptate, ochii plânşi cer să te vadă! Soarta Dosarului Revoluţiei în mâinile Înaltei Curţi

Magistraţii Înaltei Curţi urmează să decidă dacă vor da undă verde sau nu pentru cel mai dureros dosar al acestei naţii, dosarul Revoluţiei. În "anticamera" instituţiei unde se împarte dreptatea, părinţii eroilor martiri aşteaptă, cu sufletul la gură, decizia judecătorilor.
Cadavrele celor omorâţi la Revoluţie, Bucureşti, decembrie 1989
Cadavrele celor omorâţi la Revoluţie, Bucureşti, decembrie 1989 (AFP/Getty Images)
Se încarcă player-ul...
Se încarcă player-ul...

UPDATE. Înalta Curte nu a luat o decizie în ceea ce priveşte redeschiderea Dosarului Revoluţiei ci a dat un nou termen - 23 mai. Până atunci, instanţa urmează să citeze suspecţii în acest dosar, intimaţii, precum şi părţile vătămate.

"Potrivit Codului de Procedură Penală, articolul 355, se impune citarea suspecţilor, ori în dosar mai sunt un număr de suspecţi faţă de care nu s-a dispus infirmarea soluţiei în 2009, pentru egalitate de tratament s-a impus şi citarea părţilor vătămate. Nu se poate într-o procedură să participe doar suspecţii şi prin acest raţionament instanţa a considerat ca părţile vătămate să fie citate prin mica publicitate, realizând că sunt în număr foarte mare, pentru a evita amânări nejustificate şi lipsa de proceduri. Da, se impunea chemarea părţilor vătămate pentru ca fiecare să-şi impună punctul de vedere", a declarat avocatul Asociaţiei 21 Decembrie, adăugând însă că acest lucru putea fi făcut încă de la termenul anterior, pentru ca să se poată lua cât mai repede o decizie.

Părţile vătămate, care sunt în jur de 7.000, urmează să fie citate prin mica publicitate din două ziare de circulaţie naţională.

"Cerem morţii, ăia sunt morţi, marea majoritate pe care îi citaţi. Suntem urmaşi de eroi martiri şi dumneavoastră vă bateţi joc de noi", a izbucnit Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989 la aflarea veştii, nemulţumit că magistraţii Înaltei Curţi au aşteptat până astăzi să dispună citări, ceea ce va duce la amânarea unei decizii privind redeschiderea Dosarului Revoluţiei cel mai probabil, până după vacanţa judecătorească.

"O ruşine şi o dezamăgire totală, de ce mi-a fost frică, s-a întâmplat, o amânare, o tergiversare, ca să scape, şi mă doare sufletul. Oamenii ăştia au făcut nişte studii, au depus jurăminte să fie integri, să facă dreptate să fie corecţi! Mă întreb ce păzeşte CSM-ul, numai onoarea lor a judecătorilor, a procurorilor, dar cu noi, cei cărora ni se încalcă dreptul nostru constituţional la aflarea adevărului privind genocidul din decembrie?", a declarat, la rândul său Elena Băncilă, mamă a unui tânăr ucis pe 22 decembrie 1989 la televiziune, ţinând în mână pantalonii pe care-i purta pe el fiul sau când a fost împuşcat, încă plini de sânge închegat.

"Cei care au beneficiat din plin de moartea copiilor noştri, ăştia închid dosarele şi le ţin blocate de 26 de ani. Degeaba a spus CEDO deschideţi dosarele, degeaba am umblat, degeaba am făcut, pentru că dânşii sunt presaţi, le e frică, nu stiu de cine le e frică. Mie nu mi-e frică să cer adevărul, aşa cum băiatului meu nu i-a fost frică atunci când a tras în el asasinul", a adăugat dna Băncilă.

* * *

UPDATE: Pe holul Înaltei Curţi, mai mulţi părinţi ai tinerilor ucişi în decembrie 89 aşteaptă, cu emoţie, o decizie a instanţei, care întârzie să fie luată. Desi cauza era a patra pe rolul Completului 5, magistraţii, după ce au luat primul dosar de pe rolul acestui complet, respectiv dosarul lui Onţanu, au trecut la dosarele de pe rolul completului 6.

"Sunt aici cu ultima speranţă. Este ultima speranţă ca cei mai importanţi reprezentanţi ai justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să accepte decizia procurorului general Bogdan Licu şi să înceapă anchetarea celor vinovaţi de moartea copiilor noştri!", declară dna Elena Băncilă, mamă care şi-a pierdut fiul la Televiziune în 22 decembrie 1989.

"Am o teamă în suflet că nu stiu dacă vor rezista judecătoarele presiunii care se face asupra lor de către cei vinovaţi pentru a închide dosarele şi a menţine în continuare blocată orice anchetă spre ruşinea tuturor instituţiilor cele mai reprezentative şi îndreptăţite să facă lumina în acest genocid împotriva poporului român. Sunt un pic speriată că nu se va face nimic deoarece s-a sărit peste dosar şi văd că se evită să se ia dosarul când trebuia să se ia. Ar trebui, ca obligaţie morală pentru preşedinta completului de judecată, să fie integră şi să deschidă dosarele, cu începerea anchetării criminalilor deoarece începând de la dânşii, cei mai înalţi magistraţi, fie judecători, fie ei procurori, căile de realizare profesională le au deschise prin jertfa copiilor noştri", a adăugat doamna Băncilă

* * *

Magistraţii Înaltei Curţi urmează să decidă luni dacă vor redeschide Dosarul Revoluţiei, după ce Procurorul General interimar Bogdan Licu a dispus reînceperea urmăririi penale. Decizia Înaltei Curţi va fi definitivă.

Reamintim că procurorul General Interimar Bogdan Licu a dispus, pe 5 aprilie a.c. redeschiderea dosarului Revoluţiei, arătând că soluţia de clasare este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete.

"Încadrarea faptelor a fost greşită, zădărnicind aflarea adevărului. (...) Să aşteptăm ca decizia să fie confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Eu sunt convins că va fi confirmată şi sper că va fi confirmată", declara Bogdan Licu.

Înalta Curte urma să se pronunţe pe 11 aprilie a.c., însă la momentul respectiv decizia a fost amânată pentru astăzi, ceea ce a stârnit nemulţumirea urmaşilor eroilor martiri, aceştia acuzând tergiversarea dosarului.

De la amânarea din 11 aprilie şi până acum, Curtea Europeană a drepturilor omului a condamnat din nou statul român pentru că nu au făcut investigaţii eficiente în dosarul Revoluţiei. În urma deciziei Curţii, pronunţată în dosarul Ecaterina Mirea şi alţii versus statul Român, statul va trebui să plătească despăgubiri de câte 15.000 de euro către cei 70 de urmaşi ai eroilor martiri din decembrie 1989 care au acuzat ineficienţa anchetei şi tergiversarea dosarului.

Potrivit urmaşilor eroilor Revoluţiei care s-au adresat CEDO, plângerea lor către forul european a vizat însă nu despăgubirile, ci aflarea adevărului despre crimele din decembrie '89.