Creşteri spectaculoase de indemnizaţii la aeroportul Otopeni. Analist: Bolojan ar trebui să ceară demisia ministrului Transporturilor

Analistul economic Adrian Negrescu critică dur, într-o postare pe Facebook, mărirea de indemnizaţii votată de acţionarii de la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti în şedinţa de marţi, 2 decembrie, şi validată de Ministerul Transporturilor.

„Indemnizaţiile de 27.000 lei net aprobate pentru membrii Consiliului de Administraţie al companiei 'Aeroporturi Bucureşti' de către reprezentanţii Ministerului Transporturilor reprezintă un caz foarte clar de sfidare a realităţii economice, a ideii de austeritate bugetară pe care dl Bolojan ne-o propune”, arată Adrian Negrescu.

Analistul susţine că „justificările, lamentările domnului ministru Ciprian Şerban, cum că legea le permite creşterea veniturilor, reprezintă încă o dovadă a lipsei de autoritate a statului în astfel de situaţii”.

„Paradoxal este faptul că Fondul Proprietatea, al doilea acţionar al companiei, a propus nişte indemnizaţii mult mai mici, dar reprezentaţii Ministerului Transporturilor, care deţine peste 80% din acţiuni, au votat majorarea la limita maximă a îndemnizaţiilor.

'Trebuie să luăm în considerare faptul că este o societate care a încheiat anul 2024 cu un profit de 120 milioane de euro', ne spune dl Şerban. Pe acest principiu, toate firmele monopoliste ale statului îşi pot creşte salariile până la cer, profitând de poziţia de forţă şi de lipsa de autoritate a statului român”, explică Negrescu.

În opinia analistului, în mod normal, premierul Bolojan ar trebui să ceară demisia ministrului Transporturilor pentru lipsă de autoritate, pentru acest gest de sfidare publică.

„În timp ce nouă ni se livrează austeritatea sub diverse forme, în companiile statului se câştigă cele mai mari salarii din regiune”, a conchis Adrian Negrescu.

Reamintim că începând cu data de 17 decembrie 2025, indemnizaţiile de la Compania Aeroporturi Bucureşti vor fi mărite prin votul decisiv al Ministerului Transporturilor, entitate care controlează compania din punct de vedere al acţionariatului. Reprezentanţii statului au validat propunerea fără ezitare, în timp ce Fondul Proprietatea, controlat la rându-i de un fond de investiţii privat şi care deţine un pachet minoritar de 20% din acţiuni, a refuzat să valideze noile remuneraţii. Detalii aici.